Nimic din ambuteiajele atât de binecunoscute bucureştenilor nu te-ar duce cu gândul la artă. Totuşi, du-te vino-ul continuu de pe arterele capitalei, deşi n-ai spune, este un dans sincron. Sau cel puţin se vrea a fi, în condiţiile de mişcare browniană a traficului. Maestru coregraf? O aplicaţie automatizată, care dă timpii semafoarelor, după ce „citeşte” valorile de trafic. Ring de dans? Fiecare intersecţie. Regizori? Operatorii-inspectori din Centrul de Control al Traficului, un fel de dirijori ai orchestrei din stradă. Orchestră care cântă de multe ori dezacordat, pentru că sunt prea multe maşini, infrastructura este cum este, iar nenumăraţi şoferi ori ciupesc roşul şi blochează intersecţia, ori merg pe benzile destinate transportului în comun, ori parchează pe unde apucă de zici că sunt la ei în garaj, ori își folosesc mașinile pe post de umbrelă în zilele ploioase.
Am vrut să vedem cum se întâmplă tot acest balet şi am mers în Centrul Control Trafic din subordinea Primăriei Generale. Cu o idee preconcepută – ne-am imaginat că vom găsi un situation room ca în filme când vedem păpușarii din spatele unei operaţiuni Delta Force. Ori un centru de comandă ca la NASA.
Poate c-ar fi cam așa, însă la scară mult mai mică. Acest centru este într-o sală a Primăriei Generale, de pe bulevardul Regina Elisabeta. Mergi pe un coridor, cineva dă cu cartela să deschidă uşa securizată şi – voila! – centrul dirijoral. Organizate pe două niveluri sunt câteva computere şi operatorii lor, iar, în faţă, o plasmă-gigant pe care sunt feed-uri live de la camerele de supraveghere din marile intersecţii.
Oamenii îi numeri pe degete: sunt operatorii-inspectori de trafic, este cineva care răspunde la petiţii de la diverse instituţii (de exemplu, poate fi un Parchet care să vrea imagini cu o infracţiune ori un eveniment rutier), este un reprezentant al Poliţiei Locale şi unul al Poliţiei Rutiere. Rolul celor din urmă e limpede – sunt interfaţa umană, dincolo de algoritmi și automatizări, între centru şi instituţiile pe care le reprezintă.
E vorba de monitorizarea traficului, fie prin camere video, fie prin aplicaţii. În funcţie de problemele care apar, sesizările sunt trimise către inginerii de trafic ai Companiei Municipale, pentru remediere. Sunt situaţii pe care le trimitem către Poliţie, dacă este cazul.
Mihaela Păun, şef serviciu Centrul Control Trafic, Administraţia Străzilor
Mai sunt, în camera alăturată, serverele, colegii de la Compania Municipală Managementul Traficului şi cei de la IT, care sunt pregătiţi să intervină în cazul în care sunt erori în sistem.
Cum se întâmplă
Aplicaţia care centralizează totul strânge datele de la buclele inductive, practic niște senzori în asfalt la intrările în intersecţii, şi stabileşte cât să ţină un semafor.
Avem 18-24-36. Se poate întâmpla ca la un ciclu să îi dea 18, că nu este aglomerat, plus 12 de pe a doua fază şi, când se aglomerează, în timp, chiar şi la următorul ciclu, se dă 36 cu 12.
explicaţia unuia dintre operatori
Complicată expunerea de mai sus, dar e cea mai simplă cu putință pentru acest domeniu. Datele dintr-o zi de miercuri de la final de martie arătau în intersecţia de la Romană, la ora 15:00, 1.600 de maşini. Şi aceste valori sunt folosite pentru a modela temporizarea semafoarelor, în aşa fel încât şoferii să aştepte cât mai puţin. Nimeni nu face minuni, dar, fără un astfel de sistem, valorile de trafic ar creşte cu 20-30%. Asta fără să punem la socoteală aplicațiile precum Waze, care-și aduc și ele contribuția.
Se modifică timpii de semaforizare în intersecţie în funcţie de parametrii introduşi în intersecţie, care parametri lucrează pe o diagramă de circulaţie.
explicaţia unuia dintre operatori
Când nu sunt cu ochii în aplicaţie să facă ajustări dacă e nevoie, operatorii sunt cu ochii pe transmisiunile live din trafic. Chiar în zecile de minute pe care le-am petrecut acolo am văzut un accident live, în intersecție la Eroilor.
Reporter: Ce s-ar întâmpla dacă ar pica sistemul într-o zi?
Răspuns: Nu ştiu, nu s-a întâmplat niciodată! (…) Intersecţiile ar funcţiona conform valorilor de trafic din local, nu s-ar mai adapta. Dar cu siguranţă ar creşte valorile de trafic.
Mihaela Păun, şef serviciu Centrul Control Trafic, Administraţia Străzilor
„Dorel” îşi bagă coada peste tot
Vitală pentru sistem este harta care arată şiragul de semafoare inteligente presărate prin Bucureşti.
Fiecare culoare are sensul ei – verde înseamnă că este o intersecţie centralizată, care trimite date către aplicaţie, roşu şi verde înseamnă că timpii semafoarelor sunt ficşi, galben cu roşu înseamnă „fără comunicaţie”, iar cele cu albastru înseamnă galben intermitent.
Cele galben cu roşu înseamnă, de cele mai multe ori, că e o problemă cu fibra optică. Caz concret – un „Dorel” a dat cu excavatorul într-un mănunchi de cabluri îngropate şi a lăsat fără semafoare mare parte din zona Viilor, în sectorul 5. Bine, vina e a inginerului care l-a pus să sape acolo, de „algoritmii” birocratici, dar aici e altă poveste, care ține tot de management până la urmă.
Astfel de situații cad în sarcina operatorilor care trebuie să notifice „echipele Delta Force” din teren, care sunt în stand-by și trebuie să se activeze în cel mai scurt timp pentru a rezolva avaria. Altfel, haosul din trafic se multiplică, la fel şi înjurăturile şoferilor, ca un impuls cu ramificații complexe.
Zone precum Pallady şi Griviţa, marcate pe hartă cu punctuleţele verzi încercuite cu roşu urmau să fie recepţionate ori integrate în sistem.
Viaţa bate filmul
În sensul că viaţa e mai aşezată – nu tot ce zboară se mănâncă. Şi nu tot ce apare la Hollywood se aplică în realitate. Scene celebre, precum cea din Italian Job, în care un hacker pătrunde în sistemul de management al traficului să schimbe semafoarele pe verde, nu sunt posibile, spun specialiştii. Asta oricât de convingător îşi joacă Seth Green rolul.
E un sistem de siguranţă naţională, drept urmare şi securitatea este perfectată, ne explică specialiştii. Sistemul nu e conectat la internet, serverele sunt în Primărie şi nu e conexiune cu exteriorul, spun ei. În plus, nici cel mai mare în grad nu ar putea să facă modificări, chiar dacă ar vrea.
Sistemul actual nu permite treaba asta! Mie nu-mi permite, nici dacă sunt administrator cu full puteri, nu-mi permite să-l dau p-ăsta în roşu sau în verde la simpla comandă. Eventual îmi permite să ajustez timpii, dar el tot singur îşi dă, din motive de siguranţă. Vă daţi seama ce ar însemna o maşină care se deplasează cu, să zicem, 50 la oră să primească un roşu instant! Sunt şi nişte timpi de siguranţă între ciclurile acestea semaforice de 3 secunde, 5 secunde, depinde cât au stabilit.
explicaţia unuia dintre operatorii de trafic
Compania Municipală de Managementul Traficului (CMMTB) din subordinea Primăriei Bucureşti este cea care face mentenanța pentru sistem.
Planul de viitor
În Bucureşti sunt cam 1.4 milioane de maşini, la cei aproximativ 1.7 milioane de locuitori. Drept urmare, sistemul de management al traficului implementat în urmă cu 16 ani trebuie extins şi modernizat. De altfel, dacă e să aducem în discuție din nou înjurăturile, Nicuşor Dan, fiind întrebat recent care este cel mai mare regret al său din actualul mandat, a spus că nu a reuşit să pună la punct sistemul inteligent de semaforizare.
Proiectul a fost blocat vreme de un an de o licitaţie contestată. Acesta ar urma să fie derulat cu bani din PNRR şi alte fonduri nerambursabile. Totul se va întâmpla în patru etape, după cum promitea edilul.
Etapa 1:
Vor fi modernizate și, după caz, reconfigurate, 85 de intersecții aferente unui număr de 5 radiale care asigură legătura dintre ieșirile importante din oraș cu zona centrală: Şoseaua Colentina, Şoseaua Alexandriei, Bd. Iuliu Maniu, Şoseaua Bucureşti – Târgovişte, Șoseaua Berceni.
Etapa 2:
Etapa a doua prevede creșterea capacității centrului de trafic actual, inclusiv prin dotarea lui tehnologică (servere, soft-uri), pentru un management al traficului mai eficient în intersecțiile deja integrate în sistemul centralizat, dar și extinderea acestuia la alte intersecții din București.
Etapele 3 și 4:
Presupun includerea în sistemul centralizat de trafic a tuturor intersecțiilor din Capitală, respectiv extinderea semaforizării inteligente la nivelul întregului oraș.
Până atunci, „managementul haosului”, nervii, înjurăturile și uzualul „unde te bagi și tu, bă?”, rămân esența traficului din Capitală.
