Într-un sunet de râșnițe de espressoare și sintagme de tipul „ce bine că ne-am strâns atâția”, s-a dat startul unei alchimii neobișnuite. Cu „hackerii” buni. În fapt, așa a început ziua de sâmbătă, prima de munca efectivă pentru cei peste 40 de programatori care au răspuns unui apel de ajutor pentru presa independentă.
În timp ce industria zețarilor își ocupă, din păcate, locul în cărțile de istorie, o altă industrie ia locul unor „organe” dintr-un corp care nu poate funcționa doar cu inimă.
Jurnalismul independent autohton primește astfel steroizi și perfuzii, pro bono, într-o perioadă de comă generalizată fără precedent, fie că e vorba de finanțare sau percepție asupra întregii bresle.
Suntem într-o clădire de birouri de la granița dintre cartierele Militari și Drumul Taberei. Pe același loc, începând cu 1948, s-au construit, în hale gălăgioase, motoare electrice.
Acum se construiesc, dincolo de pereții de sticlă, în zgomot de taste, „componente de motoare electrice virtuale”. Adică subansamble care ajuta diverse prototipuri de „motoare jurnalistice” reale să treacă mai ușor prin „suprasarcinile” epocii digitale.
Un fel de statoare și rotoare, tot instrumentarul necesar pentru a asigura pornirea și mișcarea unui angrenaj complex pentru diseminarea informațiile de interes public, în cea mai curată și etică formă cu putință.
Un atelier neconvențional
„Fabrica” de componente de motoare electrice invocată este, de fapt, un hackaton organizat de AmpliFY ONG care a adunat pe lângă mai multe redacții cu necesități din zona de IT o mână de oameni profesioniști și idealiști în egala măsură, la o simplă strigare.
Hack for Facts: Empower Independent Journalism through Ethical Tech and AI.
Ar fi fost mai mulți, dar „uzina” le-a rămas mică, fizic vorbind, astfel ca înscrierile au fost sistate la scurt timp după apel.
Buletin de București, Rise Project, Context.ro, PublicRecord și Misreport sunt „micile” dar fiabilele motoare ce fac parte dintr-un agrenaj pestriț care nu are nevoie doar de „alimentare” și de operatori dibaci, ci și de ingineri care să țină tehnica din spatele pixelilor funcțională. Sau să o îmbunătățească.
La toate acestea s-a adăugat Ethical Media Alliance, un proiect inedit care luptă pentru finanțarea presei independente, coordonat de antreprenorul tech Dragoș Stanca.
În acest atelier neconvențional, unde cafeaua se amestecă cu ideile, s-a născut un trib unit de un scop comun: să ușureze munca jurnaliștilor onești în „tranșeele” de zi cu zi.
Tehnologia, aliatul jurnalismului etic
„Radarele” jurnaliștilor, adică tool-urile care ajută la realizarea de investigații, monitorizarea autorităților locale, condensarea informațiilor mult prea greu de digerat reprezintă ore, zile, săptămâni salvate pentru jurnaliștii care cu greu supraviețuiesc avalanșei de informații, au aflat la fața locului voluntarii înscriși la hackaton.
În acest peisaj digital, unde algoritmii pot deveni instrumente de manipulare, „hackerii” buni au ales astfel să-și folosească abilitățile pentru a apăra adevărul.
Așa au apărut parți din instrumente pentru verificarea faptelor, pentru monitorizarea transparenței și pentru a oferi publicului informații clare și concise.
„Echivalent, luând zilele lucrătoare din an, pentru un singur om reprezintă o muncă de șapte luni. Așa se poate traduce efortul echipelor care au lucrat zilele acestea”, a explicat Bogdan Stăncescu, decanul de vârstă al evenimentului, pentru Buletin de București.
„O parte vânează bani, însă sunt foarte mulți IT-iști care sunt idealiști și pentru care banii sunt secundari. Motivația e importantă, ideile sunt importante, etica e importantă și există mulți oameni în industrie care vor să adere la o cauză care are o valență de a servi societatea și comunitatea în loc să mai facă bani pentru nu știu ce companie care învârte pătrățele de plastic”, continuă acesta.
„Tinerii din ziua de azi”
Majoritatea „hackerilor” buni prezenți au până în 30 de ani. Unii chiar sub 20.
„Există și acea percepție cu privire la tinerii din ziua de azi că nu sunt buni de nimic. Uitați aici tinerii din ziua de azi, cum și-au rupt din timpul lor liber și au venit să muncească 16 ore pe zi.
Plus competențele aferente și dăruirea lor. În prima seară când am interacționat, eu am învățat lucruri de la ei, nu ei de la mine. Pentru mine acest hackaton a fost o lecție de viață”, conchide Bogdan Stăncescu.
Natanael Balogh are 22 de ani și este din Negrești Oaș, județul Satu Mare. El și parte dintre colegii săi de echipă au petrecut mai bine de 14 ore pe drum, cu trenul, doar la venit.
„Cauza e una faină, vrem să avem în continuare jurnaliști care să spună ce cred ei că e bine, chiar dacă suntem sau nu suntem de acord cu ei. E nevoie de proiecte independente.
În cazul de față noi nu câștigăm nimic direct, ci câștigă societatea care beneficiază de munca jurnaliștilor independenți”, mărturisește tânărul programator.
Un apel la acțiune pentru un viitor informat
Așadar, inițiativa nu a fost doar despre necesități, coduri și algoritmi, ci și despre oameni și valori.
„După aceste zile am ajuns în punctul în care consider că jurnaliștii cu care am interacționat au devenit colegii mei. Nu i-am văzut, nu am interacționat până acum.
În ultimele două săptămâni am dormit foarte puțin din cauză că a trebuit să punem cap la cap anumite lucruri, iar acum, la final, pot să spun că trăiesc un sentiment incredibil. Aș vrea se ne întâlnim mai des, să aflăm nevoile voastre, iar la finalul oricărei zile, după ce noi ieșim cu capul din coduri, să știm că voi ne-ați asigurat spatele”, spune Aleodor Tabarcea, programator, unul dintre coordonatorii evenimentului.
„Hackerii” buni și ecosistemul colaborării
În cele din urmă, hackathonul a demonstrat că IT-ul și jurnalismul nu sunt domenii complet separate, ci parteneri esențiali în era informației. Acest eveniment a fost doar începutul, un prim pas către o colaborare continuă, menită să susțină și să dezvolte presa independentă din România.
„Jurnalismul independent are nevoie de aliați. Ne-am dorit să creăm un context în care acest tip de jurnalism să fie susținut nu doar cu aplauze, ci și cu soluții concrete. Așa s-a născut ideea hackathonului Hack for Facts: Empower Independent Journalism through Ethical Tech and AI.
Dacă mass-media tradițională beneficiază de resurse consistente, redacțiile independente funcționează cu echipe mici și bugete limitate, dar cu o dedicare uriașă față de adevăr și interesul public”, spune Flavia Gheorghe de la AmpliFY ONG, organizatorul evenimentului.
În total, au participat 42 de programatori și 18 mentori pe partea tehnică, de produs și jurnaliști.
Așadar, pentru interesul public, fiecare linie de cod, oricât de măruntă, poate face o diferența pe „front”, în lupta pentru adevăr și transparență.
Cu atât mai mult cu cât și jurnaliștilor prezenți la hackaton li s-a amintit pe viu, în aceste vremuri tulburi, că onestitatea nu are cum să aibă granițe profesionale.
Mai jos, lista completă a „hackerilor“ buni, cărora redacția Buletin de București le mulțumește și pe această cale:
Alex Lisman / Mircea-Tudor Chifor / Andrei Halalai
Mihai Parlea / Toma Blogu / Loredana Gavrilescu
Alexandra Drobut / Mihai Dobrescu / Georgia Bucea
Dragos-Mihai Prodan / Florin Pop / Bogdan Stăncescu
Tudor Minciunescu / Radu Gheorghe / Victor Constantinescu
Ovidiu Mihalcea / Claudiu C. Bogdan / Alexandru Gradinaru
Razvan Cristian Iliescu / Stefan Bucur / Tudor Brandibur
Mihnea Munteanu / Valentin Lazureanu / Mihai Parlea
Michael Spieler / Bogdan Teglas / Dennis Titire
Isabela Constantin / Radu Guramulta / Andrei Diaconu
Natanael Balogh / Miriam Romaniuc / Cosmin Gheorghila
Teodor Oanca / Andrei Diaconu / Robert Chiriac
Hackathonului Hack for Facts: Empower Independent Journalism through Ethical Tech and AI a fost sprijinit de BCR Social Finance, Cherciu & Co, Videativ, Maidan, Ai-Aflat, Zitec, aSpace Co-working, Susține Binele, ClusterPower, Builders House și BeeVisual.biz.
