Când te gândeşti la cozonac, parcă deja mireasma aceea dulce de dolofan abia scos din cuptor îţi gâdilă nările, iar imaginea este a covatei de lemn, acoperite cu un ştergar şi a bunicii care trebăluieşte prin bucătărie. Un element pe cât de mic, pe atât de important leagă laolaltă acest tablou al tradiţiei – drojdia. Însă, la BioFEST, târgul despre alimentaţie organizat la Politehnica Bucureşti, drojdia nu mai este despre tradiţie, ci despre viitor. Drojdia cu betacaroten, mai exact. Care da, poate să fie ingredient pentru cozonac.
N-o să mai iasă el rumen şi umflat precum cei ai bunicii, dar, ne spun cercetătorii de la Ingineria Sistemelor Biotehnice, va „pune o cărămidă” la zidul imunitar al fiecărui individ. Asta pentru că această drojdie „ştie să lupte” cu radicalii liberi.
Deja popoarele din Asia o produc şi comercializează ca supliment alimentar preparatul uscat. Această drojdie produce pe lângă substanţele acestea nutritive o serie de pigmenţi carotinoidici, dintre care unul, care se numeşte torularodină, are o foarte mare activitate antioxidantă care ajută la neutralizarea radicalilor liberi periculoşi din organism care se produc în condiţii de stres.
Mariana Ferdeş, conferenţiar doctor Ingineria Sistemelor Biotehnice
Da, în Asia deja se găseşte acest „praf magic” pe rafturile de la plafar. Dar să nu vă miraţi dacă o să apară şi pe la noi în următorul deceniu. Ar fi, ce-i drept, o patiserie de Dorobanţi mai degrabă decât de Rahova, pentru că drojdia în cauză încă este foarte scumpă pentru producţie. Nu doar că se poate folosi pentru aluat de cozonaci ori pentru produse de patiserie-cofetărie, dar poate fi pusă şi în produsele din carne, cărora, spune cercetătoarea, le poate îmbunătăţi valoarea nutritivă, valoarea biologică şi aspectul, proprietăţile senzoriale.
Drojdia este doar un exemplu de supliment ori ingredient al viitorului. Cercetătorii au reuşit să izolezeze micelii ale unor soiuri de ciuperci precum shiitake ori pleurotus care pot fi folosite în „farfuria viitorului”. Asta pe lângă alge, microalge şi tot ce poate oferi aportul de proteine necesar atâtor guri de hrănit de pe Planeta Albastră. Ce vom pune în farfurie e mai greu de intuit, dar ştim sigur ce proprietăţi vor avea aceste trufandale.
Cantitatea de mâncare efectivă va fi mai mică, dar principiile nutriţionale vor fi mai concentrate. Cu siguranţă vom avea alimente care vor avea atât rol alimentar, cât şi rol funcţional. Ne vor ajuta sau vor preveni apariţia unor boli. Farfuria viitorului va fi făcută într-o industrie complet electronică sau complet legată de IT.
Alexandru Cîrîc, Facultatea de Ingineria sistemelor biotehnice, UPB
În foaierul de la Rectoratul Politehnicii cercetători şi tineri inventatori deopotrivă au venit care mai de care cu idei care i-au lăsat cu gura căscată pe vizitatori. Iar unor posibili investitori le-au dat de gândit.
Grădinarul IT care are grijă de planta din grădină
Alexandra şi Augustin sunt doi liceeni din Cluj-Napoca veniţi la Bucureşti să îşi prezinte ideea de grădinărit sănătos, cu ajutorul tehnologiei.
Doar cu o aplicaţie şi un senzor, şi cel mai nepriceput într-ale agriculturii poate să fie un excelent horticultor. Senzorul gândit de ei şi ceilalţi trei prieteni ai lor cu care au făcut echipă citeşte macronutrienţii din sol (fosfor, azot, potasiu), identifică temperatura şi umiditatea şi transmite toate datele fermierului, fie el profesionist sau nu.
Aplicaţia prelucrează datele în funcţie de ce a selectat utilizatorul că vrea să planteze în jurul senzorului respectiv. Avem o bază de date în care sunt nişte valori stas pentru mai multe specii de plante. Aplicaţia identifică planta respectivă şi apoi afişează recomandări.
Alexandra
Spanacul, de exemplu, nu mai are acelaşi nivel de fier ca acum câteva decenii. Mica lor cercetare arată că acest aparat poate să ajute plantele să crească sănătoase, aşa cum erau cu o generaţie în urmă. Practic, am putea avea, de exemplu, salată mai sănătoasă. Şi fără să fie prea scumpă.
E un proiect care are viitor, pentru că produsele bio devin tot mai populare, însă preţul lor creşte. Acest dispozitiv face ca preţul să fie mai mic. dispozitiv dacă vrei să creşti un lămâi în casă, dar şi pentru agricultori
Augustin
Liceenii se gândesc serios să colaboreze cu un investitor, să îi ajute să scoată în serie acest produs care, spun ei, ar putea revoluţiona agricultura aşa cum o ştim.
BioFEST, festivalul dedicat agriculturii şi mâncării viitorului, ţinut la Politehnica Bucureşti, a fost organizat între 28 şi 30 martie.
CITEŞTE ŞI:
