Agenţia Fitch a confirmat vineri, 11 octombrie, ratingurile pe termen lung în valută şi monedă locală ale Bucureştiului la „BBB minus”, se arată într-un comunicat citat de Agerpres. Asta înseamnă că oraşul este în „zona verde” în ceea ce priveşte atractivitatea pentru investitori ori creditori. Totuşi, Capitala e încă departe de cea mai înaltă categorie, A.
În articolul Agerpres este menţionat că această confirmare „reflectă opinia nemodificată a Fitch conform căreia pe termen mediu performanţa operaţională a oraşului şi nivelul datoriei vor rămâne în linie cu alte oraşe care au sustenabilitatea datoriei de categorie “aa”, în pofida presiunilor asupra bugetului de pe urma inflaţiei încă ridicate şi a implementării unui plan ambiţios de investiţii”.
Profilul individual de credit (SCP) al Bucureştiului este evaluat la “a”, reflectând o combinaţie între un profil de risc “mediu” şi un profil financiar “aa”. Ratingurile pe termen lung ale Bucureştiului sunt limitate de ratingul suveran al României (“BBB minus” / perspectivă stabilă) şi plafonat la “BBB minus”, se arată în comunicat.
Bucureştiul este expus la risc de refinanţare deoarece 2,200 miliarde de lei din datoria sa trebuie rambursată într-o singură tranşă la maturitate (54% din datoria directă la 30 iunie 2024). Există patru obligaţiuni (de 555 milioane de lei fiecare), care au scadenţa în 2025, 2028, 2030 şi 2032. Restul datoriei oraşului are o structură de amortizare. Bucureştiul nu are datorii pe termen scurt şi are un acces recunoscut pe piaţa datoriilor, apreciază agenţia Fitch, citată de Agerpres.
Bucureştiul este capitala României, cu o populaţie de aproximativ 2,2 milioane locuitori. Este responsabil pentru mai mult de 30% din economia ţării şi nivelul bogăţiei pe plan local este de aproape trei ori media naţională.
Fitch consideră că o revizuire în creştere a ratingurilor suverane ar putea duce la o îmbunătăţire a calificativelor Bucureştiului.
Principalii factori care ar putea conduce la înrăutăţirea ratingului: o revizuire în scădere a ratingurilor suverane, sau o revizuire în scădere cu mai multe trepte a profilului individual de credit sub “bbb minus”, care ar putea fi determinat de o deteriorare materială a nivelului datoriei.
CITEŞTE ŞI: CGMB | Încă un împrumut de 30 de milioane de euro. O parte din bani, cheltuiți pentru transportul în comun
Ratingurile se ierarhizează pe o scară de la A la E, cinci clase de risc, dintre care primele două, A și B, reprezintă zona sigură a investițiilor, sau zona ”verde”, companiile putând să investească în aceste țări fără să aibă probleme majore. În celelalte clase de risc, C, D și E, apar probleme semnificative, acolo fiind nevoie de elemente adiționale: asigurări, garanții pentru investiții sau negocierea cu guvernul respectiv în contextul probabilității că vor apărea conflicte civile, războaie ș.a.m.d., a explicat pentru Ziare.com expertul în economie Cristian Păun, conferențiar doctor la Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice din București.
Noi suntem, de peste 20 de ani, într-o zonă foarte sensibilă, în clasa B, în vecinătatea C-ului, adică la limita de jos a clasei B (BBB-/F3) și orice înrăutățire a situației noastre ne poate trece în zona C de risc. Acest lucru ar însemna că vom fi și mai evitați și izolați de capitalul internațional, în contextul în care nu suntem deja foarte vizitați de investitori. Înseamnă și că toate împrumuturile pe care le vom lua, fie că e vorba de guvern sau de entități private, le vom contracta mai scump
cristian păun
