Izolarea blocurilor din Capitală a redus consumul de energie, dar a adus și efecte neașteptate asupra sănătății locatarilor. Un raport realizat de Platforma pentru Mediu București, intitulat „Starea Mediului București 2025”, arată că peste 20% dintre rezidenții blocurilor reabilitate termic acuză simptome asociate așa-numitului sindrom al „clădirilor bolnave”: iritații, cefalee, somnolență sau disconfort respirator. Asta în ciuda faptului că nicio boală specifică sau cauză nu poate fi identificată cu claritate.
Eficiența energetică a clădirilor a devenit în ultimii ani o temă majoră, mai ales în contextul Pactului Verde European. La nivel național, programele de finanțare a reabilitării termice sunt derulate prin Ministerul Dezvoltării, cu primăriile de sector din București ca beneficiari.
Conform datelor din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Bucureștiului, în 2019, citate în raportul „Starea Mediului București 2025”, dintr-un total de 10.719 imobile rezidențiale, doar 3.350 erau finalizate. Tendința a fost de creștere, cel puțin pe hârtie.
În 2024, statisticile publice indicau 11.474 de imobile în curs de reabilitare, dintre care 4.614 apăreau ca finalizate. Un detaliu problematic este lipsa de consistență în statisticile oficiale, unde “imobil” poate însemna fie o scară de bloc, fie o clădire întreagă. De asemenea, datele pentru Sectorul 5 lipsesc complet.
De ce a apărut sindromul „clădirilor bolnave”
Raportul mai notează că reabilitările au folosit aproape exclusiv polistiren și ferestre termopan. Dacă izolația a redus pierderile de căldură, lipsa modernizării sistemelor de ventilare a dus la acumularea de poluanți în aerul interior.
Polistirenul, materialul cel mai folosit la reabilitările termice din București, eliberează în aer o substanță numită stiren. Stirenul este un compus organic volatil, folosit în industria materialelor plastice, care se degajă atât în timpul procesului de fabricație, cât și atunci când izolația se degradează.
Expunerea prelungită la stiren poate provoca iritații oculare și respiratorii, dureri de cap, oboseală și, în unele cazuri, tulburări neurologice. Organizația Mondială a Sănătății îl clasifică drept „posibil cancerigen pentru oameni” (grupa 2B), iar efectele sale devin mai pregnante în spații închise, slab ventilate. Adică situația întâlnită în multe blocuri reabilitate termic din Capitală, potrivit raportului „Starea Mediului București 2025”.
Studiul mai arată că multe dintre clădirile reabilitate termic au intrat în categoria celor afectate de „sindromul clădirilor bolnave”.
Acest concept se aplică atunci când peste 20% dintre ocupanți acuză disconfort și o stare generală nefavorabilă. Simptomele includ iritații, somnolență, uscarea mucoaselor, rinită, cefalee și intoleranță la mirosuri. Asta în contextul în care toate simptomele apar fără a exista o cauză medicală clară.
Raportul mai citează un studiu realizat de Centrul de Cercetare și Monitorizare a Mediului și Sănătății (CCMESI) în perioada 2008-2015, pe spații rezidențiale din București, care a arătat că toate apartamentele din blocurile reabilitate termic au probleme de ventilație și de acumulare a poluanților în aerul interior. În practică, eficiența energetică a venit la pachet cu un „revers al medaliei”.
CITEŞTE ŞI TERMOFICARE | Jumătate din blocurile din București au rămas fără apă caldă. Ce s-a întâmplat
