Rețeaua de termoficare continuă să fie una dintre cele mai mari vulnerabilități ale Capitalei, în ciuda investițiilor din ultimii ani. Un raport realizat de Platforma pentru Mediu București, intitulat „Starea Mediului București 2025”, care citează date de la Termoenergetica, arată că infrastructura pierde aproximativ 2,2 milioane de litri de apă pe oră. Asta înseamnă, spre exemplu, un volum peste consumul zilnic de apă potabilă al județului Galați. Cauza principală: conductele vechi, corodate și insuficient reabilitate.
Rețeaua de termoficare din București pierde 2,2 milioane de litri pe oră, adică 52,8 milioane de litri pe zi. Operatorul regional APA CANAL Galați raporta în 2018 un consum mediu casnic de apă potabilă de 94,9 litri/persoană/zi, peste media națională de 74 litri, dar sub media europeană de 120 litri.
Potrivit INS, populația județului Galați era în 2021 de 496.892 locuitori. Asta înseamnă un consum zilnic de apa potabilă de 47 de milioane de metri cubi la nivel regional, cu aproape 6 milioane de metri cubi mai puțin decât pierderile zilnice din rețeaua Termonenergetica.
Rețea extinsă, dar îmbătrânită
Sistemul de termoficare al Bucureștiului deservește circa 63% din gospodării – peste 560.000 de apartamente, alături de instituții publice, agenți economici și sere. Agentul termic este transportat printr-o rețea uriașă: 987 km de conducte primare și aproape 3.000 km de conducte secundare.
Însă starea rețelei este critică, subliniază raportul „Starea Mediului București 2025” : 69% din conductele principale și 48% din cele secundare au mai mult de 25 de ani, iar doar o mică parte au fost înlocuite în ultimele decenii.
În ciuda unui program de reabilitare desfășurat între 2020 și 2024, în care au fost înlocuiți aproximativ 300 km de conducte, pierderile rămân la un nivel foarte ridicat, mai notează studiul.
Pierderi uriașe, costuri uriașe
Pierderile zilnice de apă fierbinte nu înseamnă doar un consum risipit de resurse, ci și o presiune financiară uriașă asupra companiei Termoenergetica și, implicit, asupra bucureștenilor care plătesc facturile. În perioadele de vârf, rețeaua cedează în lanț, ceea ce duce la avarii masive și la oprirea apei calde și a căldurii în mii de blocuri.
Cazul ultimei avarii
Consecințele acestei infrastructuri degradate se resimt în viața de zi cu zi a bucureștenilor. Deși avaria majoră care a afectat recent Capitala a fost remediată tehnic pe 19 august, peste 3.000 de blocuri încă nu au apă caldă, sâmbătă dimineață.
Termoenergetica a comunicat miercuri că echipele sale au finalizat lucrările de remediere a avariei la conducta magistrală cu diametrul de 1000 mm și vechime de aproape 40 de ani.
Totuși, a anunțat compania, cele peste 5.000 de blocuri afectate inițial urmau să primească agent termic treptat, pe parcursul a trei zile.
„În prezent, rețeaua primară se încarcă etapizat pentru a evita o nouă fisurare sau spartură. Procesul de încărcare depinde direct de starea de degradare a conductelor precum și de lungimea conductei magistrale care trebuie încărcată, în acastă situație aproximativ 100 de kilometri.
Reumplerea rețelei se realizează treptat atât pe conducta de tur, cât si pe cea de retur, iar apoi se echilibrează hidraulic întregul sistem. Această etapă poate dura chiar și 12 ore”, a precizat Termoenergetica.
