Până la sfârșitul secolului, Capitala ar putea trece prin transformări climatice radicale: veri sufocante, secete mai frecvente și ploi torențiale concentrate în intervale scurte. Potrivit raportului „Starea Mediului București 2025”, realizat de Platforma pentru Mediu București, temperatura medie a aerului în București ar urma să crească cu 3,6–4°C.
Bucureștiul va fi lovit de 24 de valuri de căldură pe an, iar temperatura medie ar putea crește cu până la 4 grade Celsius până în 2100. Schimbările climatice se vor reflecta în modificări ale temperaturilor și ale regimului de precipitații. Astfel, numărul zilelor cu temeperaturi de peste 30°C va fi mai mare cu 20–30 pe an, iar precipitațiile totale vor scădea cu 20–40%.
Valurile de căldură vor deveni regulă, nu excepție
În perioada 2068–2100, numărul mediu al valurilor de căldură va ajunge la 24 pe an, față de 3,5 în prezent, mai arată cercetarea. Durata lor va depăși 10 zile, cu temperaturi cu peste 10°C mai mari decât media sezonieră. Riscul este ca mai multe episoade să se unească, ducând la perioade lungi de caniculă extremă.
Potrivit raportului „Starea Mediului București 2025”, în același timp, va crește și numărul nopților tropicale.
Totuşi, frecvența secetelor va urca de la 0,08 evenimente/deceniu în trecut, la 0,43 până în 2100.
Deși media precipitațiilor de iarnă ar putea crește ușor, ele vor fi mai ales sub formă de ploi și nu zăpadă. Vara, episoadele pluviale vor fi scurte, dar intense, cu riscuri majore asupra populaţiei.
Un oraș vulnerabil
Raportul avertizează că Bucureștiul este foarte vulnerabil la aceste schimbări climatice. Densitatea mare a populației, infrastructura expusă la inundații și dependența unor activități economice de condițiile meteo sporesc riscul social și economic.
Sunt menționate și incapacitatea instituțiilor și a populației de a interveni și de a acționa în fața acestor modificări.
Scenariile luate în calcul, se bazează şi pe o evoluție rapidă a creșterii economice, o creștere a populației până la mijlocul secolului şi o introducere rapidă a noilor tehnologii.
Conform acestui scenariu, maximul emisiilor de CO2 va fi înregistrat în 2050, după care va urma o scădere semnificativă. Această scădere se va datora creșterii energiilor „zero carbon”, cu un procent de peste 65%.
