Poluarea „de iarnă” din Capitală este în creștere, cu depășiri constante ale pragului de PM 2.5. Mai precis, odată cu scăderea temperaturilor sub 10 grade, principala sursă de poluare se schimbă: de la trafic, la încălzirea rezidenţială.
Cea din urmă cauzează 70% din poluarea aerului din București, pe timpul iernii, potrivit raportului AerArs lansat de Centrul pentru politici durabile Ecopolis.
Poluarea „de iarnă” din Capitală: PM 2,5 a crescut, în medie, cu 14,77 µg/m³
Raportul conţine analiza datelor provenite din senzorii rețelei independente Aerlive.ro, în perioada noiembrie 2023-noiembrie 2024 şi arată că poluarea cu particule fine PM 2,5 a crescut, în medie, cu 14,77 µg/m³, comparativ cu vara anului 2023.
Asta înseamnă o creştere cu 85% a cantităţii de PM2,5: 70% cauzată de încălzirea rezidențială şi 15% cauzată de consumul suplimentar de carburant.
„Sezonul senzorilor roșii”. Depășiri constante ale limitelor legale
De altfel, „poluarea de iarnă” a generat un număr semnificativ de zile cu depășiri ale limitelor legale, având consecințe grave asupra sănătății publice.
Studiul analizează datele colectate din trei zone de interes din Capitală: Giulești- Bucureștii Noi, Rahova- Ferentari și Colentina- Fundeni, în perioada noiembrie 2023 – noiembrie 2024.
Giulești- Bucureștii Noi: 50 de zile în care poluarea cu PM 2,5 a depășit pragul de 20 µg/m³
Colentina- Fundeni: 35 de zile în care poluarea cu PM 2,5 a depășit pragul de 20 µg/m³
Rahova- Ferentari: 31 de zile în care poluarea cu PM 2,5 a depășit pragul de 20 µg/m³
Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății pentru PM2,5 , mai stricte decât limitele legale, sunt:
- medie anuală de 5 micrograme/ metru cub
- medie la 24 de ore de 15 micrograme/metru cub
Poluarea „de iarnă” din Capitală: încălzirea rezidenţială, principala cauză
Una dintre cauzele principale ale creșterilor substanțiale de pulberi în suspensie PM2,5 și totodată, a fenomenului de smog în Capitală, este încălzirea rezidenţială.
Circa 3,5 milioane de gospodării se încălzesc cu foc în România, dintre care aproximativ 80.000 sunt localizate în București și Ilfov, se arată în raportul AerArs, care citează o estimare a Asociației Energia Inteligentă.
Sobele pe cărbune emit cele mai mari cantități de poluanți. Deși au o eficiență scăzută, acest tip de încălzire este încă este des folosit, din cauza costurilor mici.
Acestea sunt urmate de cele pe lemne, în timp ce încălzirea cea mai eficientă și puțin poluantă este cea bazată pe surse regenerabile.
Cele mai afectate sunt zonele periferice, unde există cartiere de case care folosesc diferiți combustibili solizi, chiar și deșeuri.
Costurile poluării. Peste 29.000 morţi premature
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global, poluarea aerului este responsabilă pentru 7 milioane de morți premature pe an. Cei mai afectaţi sunt copiii, vârstnicii şi persoanele cu boli cronice vulnerabile la poluare.
În cazul României, poluarea aerului cauzează peste 29.000 de morți premature în fiecare an, conform celui mai recent raport publicat de Agenția Europeană a Mediului, citat de Raportul AerArs.
În Capitală, costurile de sănătate provocate de poluarea aerului sunt aproape cele mai mari din Europa, de aproximativ 3.000 de euro, după Londra.
De altfel, și un studiu realizat de o echipă interdisciplinară de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Academia de Studii Economice, prezentat în octombrie 2023, a scos la iveală date îngrijorătoare cu privire la perioadele când senzorii de monitorizare a calității aerului înregistrează depășiri, după cum Buletin de București a arătat aici.
Comments are closed.