A apărut încă un plan de „modernizare” a unui imobil de pe Calea Victoriei. Arhiepiscopia Craiovei dorește să transforme un bloc de 2 etaje din secolul XIX într-o clădire de birouri de 10 etaje. Propunerea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) a apărut în ultimele zile de aprilie pe poarta de la numărul 216, lângă mai multe cafenele de pe strada simbol a Capitalei. Pe site-ul Primăriei București PUZ-ul nu este de găsit la secțiunea proiectelor în dezbatere publică, iar între timp a dispărut și panoul de informare de pe poartă. PUZ nu respectă mai multe reglementări legale și are inconsistențe în documentație.
Vineri, 1 mai, am identificat intenția de elaborare a unui PUZ pentru clădirea de pe Calea Victoriei 216. Acesta apărea pe poarta imobilului cu data de anunț 4 mai. Pe 4 mai, însă, afișul a și dispărut. Pe platforma urbanism.pmb.ro scrie că acest PUZ se află în etapa de dezbatere publică între 30 aprilie și 15 mai. Nici urmă de acesta pe site-ul PMB la proiecte supuse dezbaterii publice.
PUZ-ul încalcă mai multe reglementări legale
Arhiepiscopia Craiovei vrea să supraetajeze actuala clădire de 2 etaje de pe Calea Victoriei 216 cu încă 8. Imobilul va fi o clădire de birouri. Deoarece se află într-o zonă protejată – nr. 16 – (ZP16), există mai multe reguli care stabilesc ce și cum se poate construi aici. Pe lângă reglementările referitoare la zona protejată avem legi și regulamente. Am luat legătura cu un Luiza Manolea, specialist în legislația urbanismului, care a identificat mai multe inconsistențe și nereguli în documentația PUZ-ului propus de Arhiepiscopia Craiovei.
1. Una dintre ele se referă la CUT, adică la Coeficientul de Utilizare a Terenului. Conform reglementărilor pentru Zona Protejată nr. 16, cea în care se încadrează Calea Victoriei 216, CUT-ul maxim admis este 3. În PUZ-ul Arhiepiscopiei Craiovei CUT-ul maxim propus în Memoriul tehnic este 7.3, adică depăşeşte cu 243,3 % limitele derogărilor admise. Apar primele discrepanțe în documentație, astfel că în Planșa Reglementări Urbanistice CUT-ul are alt număr – 5.85.
Conform legii 350/2001, CUT reprezintă raportul dintre suprafaţa construită desfăşurată şi suprafaţa parcelei. De exemplu, în cazul unui imobil cu 2 etaje, suprafața construită desfășurată este suma celor 3 nivele, adică se adună suprafața parterului cu suprafața primul etaj și cu suprafața celui de-al doilea etaj. Cu cât sunt mai multe etaje, cu atât mai mult crește CUT-ul.
POT-ul sau Procentul Maxim de Ocupare al Terenului exprimă raportul dintre suprafața construită și suprafața parcelei înmulțit cu 100 (este reprezentat în procente)
2. Procentul maxim admis POT în zona protejată 16 este 65%. Și aici sunt prezentate numere diferite: în Memoriu Tehnic apare 75%, iar în Planșa Reglementări urbanistice apare 70.08%.
„Mai înainte de orice decizie, iniţiatorul PUZ ar trebui să pună de acord informaţiile din piesele desenate cu cele din piesele scrise!”
Luiza Manolea, specialist în legislația urbanismului
3. Înălțimea maximă admisă în zona Piața Victoriei – bd. Dacia este 16 m. Conform indicatorilor urbanistici propuși, înălțimea maximă se dorește a fi de 36 m. Această înălţime de 36 metri depăşeşte cu 225 % înălţimea maximă pentru ZP16 de 16 metri.
4. Conform Memoriului Tehnic, „incinta va fi formată din 2 corpuri de clădire, corpul deja existent și supraetajarea și modernizarea acestuia prin cel de-al doilea corp de construcție.” Nici releveul și nici situația existentă nu prevăd două corpuri de clădire, ci doar unul. Astfel este neclar pentru care parte a clădirii se aplică regimul de 10 etaje.
5. Cererea pentru emiterea certificatului de urbanism este un document gol, necompletat.
6. Conform regulamentului ZP16, este necesară asigurarea de 3 metri pentru accesul carosabil. La pagina 11 din Memoriul tehnic scrie că „suprafață teren afectată de circulații = 0 mp”. Pagina 13 din același document contrazice menţiunile de la pagina 11: „Accese propuse: Accesul auto si pietonal in incinta se va face de pe latura vest, cu deschidere de 17.7 ml.” Discrepanțele în aceeași documentație continuă: deschiderea de 17.7 ml menţionată la pag. 13 din Memoriul tehnic este mai mare decât deschiderea din ridicarea topografică, de 17,18 ml.
„Având în vedere destinaţia imobilului propus de birouri şi spaţii comerciale, care presupune trafic de vehicule, suprafaţa de zero metri pătraţi propusă pentru circulaţii şi accese ar trebui corelată cu scopul declarat al clădirii.”
Luiza Manolea
7. Certificatul de urbanism pentru demolare a expirat în septembrie 2019. Arhitectul-șef a înaintat o cerere (care se întemeiază greşit pe art. 4 alin. (1) lit. a) în loc de art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 50/1991) către Primarul Sectorului 1 prin care încearcă să prelungească valabilitatea acestui certificat expirat și a celorlalte avize obținute, printre care cel mai important este cel de la Ministerul Culturii.
8. Avizul de oportunitate nu respectă art. 32, alin. (4), lit. (c) din Legea nr. 350/2001 deoarece lasă stabilirea oportunităţii din punctul tehnic de vedere al arhitectului-şef pe viitor incert la latitudinea unei entităţi necunoscute: „Coeficienții urbanistici maximali se vor stabili pe parcursul studiului.”
9. Încă o eroare din documentație ne prezintă două numere cadastrale și două suprafețe diferite. Construcția existentă este edificată pe terenul cu numărul cadastral 249104, în suprafața de 1050 mp. Ridicarea topografică în schimb indică un teren cu alt număr cadastral, 259442, și cu altă suprafață – 1108.87 mp.
10. Pe harta interactivă apare că zona PUZ Calea Victoriei 216 se supune și regimului zonei protejate nr. 29 deoarece se întinde până la str. Puțul de Piatră. Nicăieri în documentație nu este menționat acest lucru.
11. Imobilul reglementat prin PUZ Calea Victoriei nr. 216 se află în zona de protecţie a monumentului istoric Casa Cesianu. Conform Institutului Național al Patrimoniului, zona de protecţie din jurul unui monument este o porţiune de teren delimitată şi trecută în regulamentul local de urbanism pe care nu se pot face construcţii, plantaţii şi alte lucrări care ar pune în pericol, ar polua, ar diminua vizibilitatea, ar pune în pericol eventualele vestigii arheologice subterane aflate sub sau înimediata vecinătate a monumentului. Zonele de protecţie din jurul monumentelor istorice sunt de minimum 100 de metri în localităţile urbane.
Arhiepiscopia Craiovei și afacerea unei clădiri de birouri de 10 etaje din centrul Bucureștiului
În 2014, Parohia Ortodoxă Română „Sf. Treime” Craiova a primit, în baza deciziei Comisie Speciale de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase, un teren de 790 mp de pe Calea Victoriei 216, același pe care acum dorește să construiască o clădire de 10 etaje. Procesul nu a fost unul simplu deoarece timp de doi ani, din 2012, Parohia și Regia Autonomă Administrația Protocolului de Stat s-au atacat în instanță pe acest subiect.
Patru ani mai târziu Parohia s-a decis să doneze imobilul Arhiepiscopiei Craiovei pe motiv că „menținerea sa în patrimoniul parohiei generează plata unor sume de bani pe care parohia nu le deține. Menționăm că imobilul ce se donează se află într-o stare avansată de degradare și are pereții acoperiți de graffiti.” Totodată, conform contractului de donație, Arhiepiscopia Craiovei a achitat în locul parohiei mai multe sume de bani de-a lungul timpului.
Printre aceste sume de bani am identificat aproape 663 mii de lei pentru servicii de reprezentare în vederea soluționării cererii de retrocedare a proprietații, contracte de asitență juridică, identificare și recuperare proprietăți. Prin urmare, Arhiepiscopia Craiovei a plătit firma Allconsulting Group System SRL care s-a ocupat de recuperarea proprietății pe care mai târziu a primit-o prin donație de la parohie.
În spatele Allconsulting Group se află Virgil Profeanu, un teolog și patronul firmei private Vego. Recent Libertatea a dezvăluit cum Virgil Profeanu capătă planuri urbanistice pe bandă rulantă fără să fie recunoscut drept arhitect de Ordinul Arhitecților din România. Vego este, de asemenea, una dintre firmele care lucrează la Planul Urbanistic Zonal al Sectorului 1 și care a fost acuzată că susține interesele dezvoltatorilor privați și nu a cetățenilor. Printre problemele sesizate se află și ridicarea nivelului de înălțime în mai multe cartiere din sectorul 1, întocmai ca în situația blocului de 10 etaje pe care vrea Arhiepiscopia să îl construiască.
Se încalcă și avize, nu doar legi
Nu se încalcă numai reglementările legale privind PUZ-ul, ci și avizul obținut de la Ministerul de Afaceri Interne. În aprilie 2020 Ministerul Afacerilor de Interne a dat aviz favorabil condiționat însă de câteva lucruri. Unul dintre acestea se referă la înălțimea maximă a elementelor necesare edificării construcțiilor (macarale, tehnică de ridicat etc.) care nu trebuie să depășească 30 m. Ținând cont că înălțimea clădirii pe care Arhiepiscopia Craiovei vrea să o construiască este de 36 m, automat reglementarea impusă de MAI nu are cum să fie respectată.
Am luat legătura cu Arhiepiscopia Craiovei, însă până la momentul publicării articolului nu am primit niciun răspuns. Vom reveni cu o actualizare imediat ce il avem.
Comments are closed.