Un protest la care participă peste 100 de oameni, care flutură drapelul României, este în desfăşurare astăzi, 30 decembrie, la Curtea de Apel Bucureşti, acolo unde a început procesul pornit de Călin Georgescu, prin care contestă reluarea alegerilor prezidenţiale.
Oamenii s-au strâns cu câteva zeci de minute înainte ca suveranistul Călin Georgescu să ajungă la instanţă. Flutură steaguri şi scandează.
Protest la Curtea de Apel București
Cei care au venit la protest la Curtea de Apel București Îşi arată astfel susţinerea faţă de Călin Georgescu. Candidatul la președinție şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii: Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi Elena Lasconi.
Obiectul principal al dosarului se referă la anularea hotărârii BEC, respectiv a deciziilor BEC nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024, care se referă la anularea întregului proces electoral şi reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale.
Turul I, anulat de Curtea Constituțională
Pe 6 decembrie, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS.
În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că a fost o campanie finanţată pe TikTok. Unul dintre finanţatorii devoalaţi este Bogdan Peşchir, care ar fi contribuit cu un milion de euro.
De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se arată că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.
Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral”.
Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”, încurajarea nemulţumirilor/ provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina, notează jurnaliştii Agerpres.
