Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Monday , 9 March 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainPrimărie

Proprietarii Palatului Știrbey susțin că bariera pentru care PMB a depus plângere penală se află pe „propietatea privată a societății”

9
Proprietarii Palatului Știrbey
Bariera de la intrarea în parcarea publică, fotografiată joi, 6 martie. Foto Cătălin Anghel-Dimache

Proprietarii Palatului Știrbey, împotriva cărora Primăria Capitalei a depus plângere penală pentru montarea abuzivă a două bariere la o parcare publică, afirmă că au cerut acordul municipalității. Mai mult, compania israeliană susține că una dintre bariere s-ar afla pe proprietatea sa.

Barierele abuzive, reclamate la Parchet

Buletin de București a scris luni că proprietarii Palatului Știrbey de pe Calea Victoriei au montat abuziv bariere la o parcare publică aflată în fața clădirii, transformând-o într-o parcare privată, potrivit unui răspuns oferit de Primăria Capitalei.

Poliția Locală București a verificat situația din teren și a stabilit că montarea celor două bariere automate, acționate cu baterii, amplasate pe postamente din beton şi încadrate de mobilier stradal (jardiniere), nu a fost legală.

„Vă informăm că, în urma verificărilor efectuate de către reprezentanții noştri în data de 18.12.2025, s-a constatat că societatea H VICTORIA ȘTIRBEI GALLERIES S.R.L (deținută de Hagag Development Europe – n.r.). a executat aceste lucrări fără a deține autorizație de construire.

Având în vedere faptul că amplasamentul pe care sunt montate cele două bariere este inclus în perimetrul Zonelor Construite Protejate nr. 16-Victoriei si nr.2- Griviței, în conformitate cu Planul urbanistic zonal – Zone Construite Protejate, aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti cu nr. 279/2000, prin aplicarea prevederilor art. 24, lit.a si art. 27, alin. 1 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, republicată si actualizată, a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, pentru cercetarea aspectelor semnalate”, se arată într-un răspuns al Primăriei Capitalei la o solicitare a Buletin de București.

După vizita Poliției Locale, una dintre bariere, cea de la ieșire, a dispărut. A rămas cea de la intrare, suficientă ca să selecteze cine are acces în parcarea publică.

Ulterior, baza de beton a barierei a fost urcată pe roți.

Proprietarii Palatului Știrbey
Bariera a primit roți. Foto Ciprian Ciucu

CITEȘTE ȘI: Proprietarii Palatului Știrbey au montat abuziv bariere la o parcare publică de pe Calea Victoriei. Primăria Capitalei a făcut plângere penală, după sesizarea BdB. Între timp, a devenit parcare de lux

Proprietarii Palatului Știrbey: „Am obținut toate acordurile”

În replică la mențiunile făcute de Primăria Capitalei, proprietarii Palatului Știrbey, compania Hagag Development Europe, afirmă că au obținut toate avizele necesare pentru a bloca parcarea din fața clădirii. În plus, susțin că bariera rămasă se află pe un teren care le aparține. Nu spun însă dacă și parcarea devenită privată.

„Compania noastră a respectat în permanență legislația în vigoare și toate obligațiile legale aplicabile proiectelor pe care le derulează.

În acest sens, societatea a obținut acordurile necesare din partea Direcțiilor competente din cadrul Primăriei Municipiului București pentru ocuparea domeniului public din fața Palatului Știrbey.

Totodată, precizăm că echipamentul la care faceți referire în articolul dumneavoastră este amplasat pe proprietatea privată a societății, nu pe domeniul public.

Față de faptul că în prezent există anumite proceduri administrative în curs, în cadrul cărora ne vom exercita dreptul la apărare, ne limităm punctul de vedere la cele menționate mai sus”, menționează Hagag Development Europe, în răspunsul oferit Buletin de București.

CITEȘTE ȘI: EDITORIAL | Reducerea de 0.05% de la STB. Schema prin care directorii devin șefi, dar rămân „Executivi”. Cum se „taie” funcțiile de conducere și se păstrează influența politică

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.