Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Monday , 9 March 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainPrimărie

Proprietarii Palatului Știrbey au montat abuziv bariere la o parcare publică de pe Calea Victoriei. Primăria Capitalei a făcut plângere penală, după sesizarea BdB. Între timp, a devenit parcare de lux

49
bariere la o parcare publică
Bariere montate abuziv în fața Palatului Știrbey. Foto: Alex Tocilescu

Proprietarii Palatului Știrbey, de pe Calea Victoriei, au montat abuziv bariere la o parcare publică aflată în fața clădirii, transformând-o într-o parcare privată. După sesizarea Buletin de București, făcută pe 17 decembrie 2025, Primăria Capitalei a anunțat că a fost făcut plângere penală pentru această acțiune.

Ulterior, o barieră a fost scoasă, cea de la ieșirea din parcare, dar a fost păstrată cea de la intrare. Vineri, 6 martie, la mai bine de două luni de la sesizare, reporterii BdB au fotografiat în parcarea publică blocată doar autoturisme de lux, fiind evident faptul că accesul este selectiv.

De ce au fost montate bariere private la o parcare publică

Spațiul din fața Palatului Știrbey aparține Primăriei Capitalei. Funcționa ca parcare publică de peste un deceniu.

În decembrie anul trecut, scriitorul Alex Tocilescu a postat pe Facebook mai multe fotografii în care arăta că între timp au fost montate bariere de către o entitate privată, iar accesul a fost limitat.

„Mă apropii puțin și văd că în fața alveolei ăleia din dreptul palatului este o barieră, gen ca să nu vii cu mașina ta de sărac (sau cu mașina mea de sărac) s-o lași acolo, că se împute Bentleyul parcat în poartă.

Hm, îmi zic, dar oare ăsta nu e spațiu public? Și mă uit io puțin pe-acolo ca un bun detectiv care aș fi putut fi dacă n-aș fi vrut o viață confortabilă, și ce să vezi: în alveolă sunt niște semne d-alea de la Primărie care zic că e 5 lei parcarea pe o oră. Bănuiesc că pe vremuri au fost și linii albastre pe asfalt, dar nu mai sunt”, nota Alex Tocilescu, pe 16 decembrie 2025.

CITEȘTE ȘI: Cetățenii din Sectorul 4 trebuie să achite 20% din valoarea lucrărilor la Planșeul Unirii

Bariere montate la o parcare publică de pe Calea Victoriei

Buletin de București a trimis Primăriei Capitalei, pe 17 decembrie, o solicitare pentru a lămuri situația indicată de Alex Tocilescu. Am cerut să ni se comunice dacă există un contract de concesiune a respectivei parcări către firma care deține Palatul Știrbey și care sunt prețul și condițiile concesiunii.

Primăria Generală a răspuns că a doua zi după sesizarea BdB a verificat situația în teren și a constatat mai multe nereguli,

Astfel, nu a fost realizată o asemenea concesiune, ci a existat doar un acord pentru blocarea temporară a parcării publice, pe timpul lucrărilor de renovare a imobilului.

„Parcarea adiacentă Palatului Ştirbei din Calea Victoriei nr. 107, sector 1, aparține domeniului public al municipiului Bucureşti.

Precizăm că Brigada Rutieră a emis avizul valabil în perioada 11.03.2025-31.12.2025, prin care a fost aprobată ocuparea parcării de pe Calea Victoriei, în dreptul imobilului cu nr. 107.

Acest demers a fost necesar în vederea desfăşurării lucrărilor de restaurare, consolidare si refuncționalizare a clădirii monument istoric-Palatul Ştirbei, executate in baza Autorizatiei de Construire nr. 202/7888/02.08.2022, emisă de Primăria Municipiului Bucureşti, având o valabilitate prelungită până la data de 13.07.2026”, se arată în răspunsul oferit pe 2 martie de Primăria Capitalei pentru Buletin de București.

Dar, conform instituției, montarea celor două bariere automate, acționate cu baterii, amplasate pe postamente din beton şi încadrate de mobilier stradal (jardiniere), nu a fost legală.

„Vă informăm că, în urma verificărilor efectuate de către reprezentanții noştri în data de 18.12.2025, s-a constatat că societatea H VICTORIA ȘTIRBEI GALLERIES S.R.L. (deținută de Hagag Development Europe – n.r.) a executat aceste lucrări fără a deține autorizație de construire.

Având în vedere faptul că amplasamentul pe care sunt montate cele două bariere este inclus în perimetrul Zonelor Construite Protejate nr. 16-Victoriei si nr.2- Griviței, în conformitate cu Planul urbanistic zonal – Zone Construite Protejate, aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti cu nr. 279/2000, prin aplicarea prevederilor art. 24, lit.a si art. 27, alin. 1 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, republicată si actualizată, a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, pentru cercetarea aspectelor semnalate.

Bariere montate abuziv în fața Palatului Știrbey. Foto: Alex Tocilescu
Bariere montate abuziv în fața Palatului Știrbey. Foto: Alex Tocilescu

Totodată, având în vedere faptul că cele două bariere au fost amplasate fără forme legale pe domeniul public al Municipiului Bucureşti, reprezentanții instituției noastre au întocmit documentația ce stă la baza proiectului de dispoziție privind desființarea acestora, pe cale administrativă, în baza Dispoziţiei Primarului General, conform prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare și a art. 33 din Legea nr. 50/1991- republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții”, se arată în răspunsul Primăria Capitalei.

O barieră a dispărut, alta a fost pusă pe roți după discuția cu reporterul Buletin de București

La peste două luni după ce Primăria Capitalei a cerut proprietarilor Palatului Știrbey să desființeze barierele abuzive, reporterii Buletin de București au mers la fața locului să vadă dacă a fost pusă în practică decizia.

Am constată că bariera de la ieșirea din parcarea publică a fost eliminată, dar cea de la intrare a rămas în picioare. Spațiul era ocupat doar de autoturisme de lux, fiind evident faptul că accesul este selectiv.

Buletin de București a contactat joi, 5 martie, pe pe administratorul firmei H Victoria Știrbey Galleries SRL pentru un punct de vedere. A doua zi, am fost sunați de un reprezentant al companiei Hagag Development Europe, care administrează mall-ul din cadrul Palatului Știrbey și care deține și societatea sancționată de către Primăria Capitalei.

Acesta ne-a comunicat că va oferi un răspuns cu privire la situația barierelor, sancțiunea dată de Primăria Capitalei și plângerea penală depusă de municipalitate în cursul zilei de luni. Inițial, intenționam să publicăm articolul după ce primeam poziția Hagag Development Europe.

Însă, duminică, 8 martie, primarul general Ciprian Ciucu a publicat două fotografii din care reiese că, după discuția dintre Buletin de București și reprezentantul proprietarilor Palatului Știrbey, bariera care vineri era postată direct pe asfalt a fost ridicată pe roți.

Vom publica punctul de vedere complet al Hagag Development Europe de îndată ce acesta va parveni redacției.

UPDATE: Proprietarii Palatului Știrbey: Bariera este pe „propietatea privată a societății”

Compania Hagag Development Europe afirmă că a obținut toate avizele necesare pentru a bloca parcarea din fața clădirii. În plus, susțin că bariera rămasă se află pe un teren care le aparține. Nu a explicat însă dacă și parcarea devenită privată.

„Considerăm că publicarea articolului înainte de a primi argumentele noastre nu reflectă pe deplin principiul informării complete a publicului.

Compania noastră a respectat în permanență legislația în vigoare și toate obligațiile legale aplicabile proiectelor pe care le derulează.

În acest sens, societatea a obținut acordurile necesare din partea Direcțiilor competente din cadrul Primăriei Municipiului București pentru ocuparea domeniului public din fața Palatului Știrbey.

Totodată, precizăm că echipamentul la care faceți referire în articolul dumneavoastră este amplasat pe proprietatea privată a societății, nu pe domeniul public.

Față de faptul că în prezent există anumite proceduri administrative în curs, în cadrul cărora ne vom exercita dreptul la apărare, ne limităm punctul de vedere la cele menționate mai sus”, menționează Hagag Development Europe, în răspunsul oferit Buletin de București.

CITEȘTE ȘI: Sectorul 3 „supralicitează” în războiul cu păcănenele. Proiect anunțat în Consiliul Local 3

Restaurarea Palatului Știrbey, controversată

Restaurarea Palatului Știrbey a început în 2023 și a fost finalizată în 2025. Clădirea a fost transformată într-o galerie comercială cu produse de lux și a fost redeschisă în decembrie anul trecut. Potrivit celor care au realizat refacerea clădirii, au fost păstrate multe elemente originale.

„Scările sunt aceleaşi. Sunt scările din palatul Știrbey din 1800, restaurate, recondiţionate şi aduse la starea iniţială. Aici am ajuns intr-un vestibul unde am reconditionat coloanele şi faimoasele sobe”, menționa anul trecut Rareș Iancău, reprezentant al companiei de lucrări.

Totuși, mai multe organizații pentru apărarea patrimoniului, precum Pro Patrimonio, condusă de arhitectul Șerban Sturza, sau ARCEN au criticat modul cum a fost realizată restaurarea.

„Pentru a proteja imaginea Palatului Știrbei trebuie evitată suprapunerea lui vizuală cu o nouă construcție. În consecință, noul imobil trebuie retras la o distanță de minimum 30,00m față de laturile palatului și să nu aibă mai mult 25,00m înălțime.

Grădina palatului Știrbei apare în planurile istorice ale Bucureștiului, planul Borroczyn din 1844-1846, fotografiile aeriene din 1927, și este descrisă în relatările mai multor călători străini. Pentru conservarea substanței istorice a palatului Știrbei, refacerea grădinii este la fel de importantă ca și reconstruirea grajdurilor demolate ilegal.

Ca toate reședințele aristocratice, Palatul Știrbei are în partea din față o curte de onoare, parțial plantată, înconjurată de un gard ornamental. Eliminarea acestor elemente este inacceptabilă”, erau câteva dintre punctele reclamate de fundația Pro Patrimonio.

CITEȘTE ȘI: EDITORIAL | Ar fi bine ca domnul Ciucu să învețe mai mult de la domnul Băsescu decât de la domnul Piedone

Editor: Cătălin Doscaș

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.