Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care administrează principalele porți aeriene ale Capitalei a raportat pentru 2024 un profit net record de aproximativ 137 milioane euro pe Aeroporturile „Henri Coandă” Otopeni și „Aurel Vlaicu” Băneasa .
Rezultatul este echivalentul a 11,4 milioane euro pe lună și marchează o creștere de 34% față de profitul net din 2023, care s-a ridicat la aproape 91,5 milioane euro.
În 2024, CNAB a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 311 milioane euro, în creștere de la 232 milioane euro în 2023, arată datele de la Ministerul de Finanțe consultate de Buletin de București.
Evoluția profitului a fost determinată de veniturile operaționale în urcare și de un trafic aerian record, în pofida presiunilor asupra infrastructurii aeroportuare.
Compania a avut anul trecut un număr mediu de 1.386 de angajați, în ușoară creștere față de 2023, când personalul mediu a fost de 1.372.
Profit record pe aeroporturile Bucureștiului, cu un trafic sufocat
Rezultatele financiare record vin într-un context paradoxal: în 2024, Aeroportul Otopeni a procesat 15,9 milioane de pasageri, cu 32% peste capacitatea de proiectare de 12 milioane de pasageri.
Practic, aerogara este „sufocată” de trafic, iar timpii de așteptare, cozile și disconfortul resimțite de călători sunt pe măsură.
Situația se va agrava în anii următori, având în vedere că traficul este estimat să se dublezе până în 2040, depășind 30 de milioane de pasageri anual.
Primul modul al noului terminal de la Otopeni: gata abia în 2031
Proiectul extinderii Aeroportului Henri Coandă, început pe hârtie încă din 1999, a acumulat întârzieri cronice. Deși în 2015 trebuia deja inaugurat, lucrările nu au demarat nici astăzi. Recent, CNAB a anunțat că se află în faza de licitație pentru proiectare, cu nouă ofertanți internaționali și locali. Ulterior atribuiri contractului, opt luni va dura doar realizarea conceptului de design.
Conform planurilor CNAB, noul terminal va fi modular, construit în trei etape, și va putea procesa până la 6.500 pasageri pe oră la finalizare. Valoarea contractului de proiectare și asistență tehnică este estimată la 40 milioane euro, iar inaugurarea primului modul este programată pentru sfârșitul anului 2031, în cel mai optimist scenariu.
Din 2017 până în 2024, cu excepția anilor pandemici, traficul a depășit constant capacitatea de proiectare, ceea ce afectează confortul pasagerilor, dar și calitatea serviciilor pentru companiile aeriene.
Dacă primul modul al viitorului terminat nu va fi gata înainte de 2031, Bucureștiul riscă să piardă competitivitate regională, în condițiile în care aeroporturi comparabile din Polonia, Ungaria sau Grecia și-au extins deja capacitățile.
Lecția de la Varșovia: planificare pe termen lung
Prin comparație Aeroportul Chopin din Varșovia, principala poartă aeriană a Poloniei, a gestionat în 2023 18,5 milioane pasageri, iar în 2024 a urcat la 21,3 milioane, depășind practic capacitatea maximă estimată de 20–22 milioane.
Autoritățile poloneze au decis că nu mai este suficientă extinderea punctuală și au inițiat un proiect mamut: mega-hub-ul „Solidaritatea”, denumit după sindicatul care a provocat înlăturarea regimului comunist din Polonia.
Noul aeroport, construit la 40 de kilometri de Varșovia, ar urma să concureze cu unele dintre cele mai mari infrastructuri aeroportuare din lume, precum Heathrow și Dubai.
Aeroportul „Solidaritatea” va avea două piste și un terminal cu o capacitate inițială de 30–40 milioane pasageri anual, urmând să ajungă treptat până la 65 milioane. Deschiderea este planificată tot în jurul anului 2030.
