Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Friday , 8 May 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainPrimărie

Primăria Sectorului 1 își face societate proprie de salubritate, pentru curățenie pe străzi și dezăpezire. Strângerea deșeurilor de la populație va fi, în continuare, delegată unui operator privat

265
Primăria Sectorului 1 își face societate proprie pentru curățenie pe străzi și dezăpezire. Strângerea deșeurilor de la populație va fi în continuare delegată unui operator privat. FOTO: INQUAM_Photos_Octav_Ganea
Primăria Sectorului 1 își face societate proprie pentru curățenie pe străzi și dezăpezire. Strângerea deșeurilor de la populație va fi în continuare delegată unui operator privat. FOTO: INQUAM_Photos_Octav_Ganea

Primăria Sectorului 1 intenționează să constituie o societate proprie de salubritate, care să se ocupe cu curățenia de pe străzi și cu dezăpezirea în timpul iernii. Decizia a fost luată în contextul lungilor dispute pe care instituția le-a avut cu operatorul privat Romprest.

Chiar dacă Primăria Sectorului 1 își face societate proprie, un studiu comandat de autoritatea locală recomandă ca strângerea deșeurilor menajere și reciclabile de la populație să fie, în continuare, delegată unei companii externe, după ce contractul cu Romprest va expira pe 30 iunie anul acesta.

CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Contractul cu Romprest expiră în iunie, iar primarul Tuță vrea să caute alt operator. 6 ani de conflict între Primărie și companie

Soluție mixtă pentru administrarea gunoiului și curățeniei din Sectorul 1

Un proiect de hotărâre a Consiliului Local, pus în dezbatere publică, menționează faptul că societatea ce urmează a fi constituită se va ocupa de:

  • măturatul, spălatul şi stropitul căilor publice din localitate, inclusiv colectarea şi transportul deşeurilor de pământ şi pietre provenite de pe căile publice la depozitele de deşeuri, precum şi a deşeurilor provenite din coşurile stradale la depozitele de deşeuri şi/sau la instalaţiile de tratare;
  • curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice din localitate şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ..

Pe de altă parte, pentru colectarea separată şi transportul separat al deşeurilor menajere şi al deşeurilor similare, provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat de pe raza Sectorului 1, va fi desemnat un operator în urma unei licitații, se mai arată în documentul pus în dezbatere publică.

De ce nu optează Primăria Sectorului 1 pentru o societate proprie de salubritate pentru toate activitățile

Decizia de a folosi un sistem mixt, gestiune directă și gestiune delegată, a fost luată de Primăria Sectorului 1 în urma unui „studiu de oportunitate privind modalitatea optimă de gestiune a serviciului de salubrizare la nivelul Sectorului 1”, care a analizat avantajele și dezavantajele celor două sisteme.

Relians Corp SRL, firma a analizat toate cele trei variante (gestiune directă, gestiune delegată și mixtă).

Gestiunea directă presupune că serviciul este prestat de o societate comercială care aparține Consiliului Local. Principalul dezavantaj al acesteia vine din procedura birocratică greoaie necesară pentru înființarea companiei, dar și din investițiile consistente pe care autoritatea publică trebuie să le facă la început, dacă prea toată salubrizarea din sector.

La începere aactivității, operatorul trebuie să aibă la dispoziție toată infrastructura/echipamentele/utilajele necesare pentru prestarea activității.

Valoarea amortizării acestor costuri se recuperează prin tarifele activităților, însă delegatarul (Consiliul Local Sector 1 – n.r.) trebuie să asigure, în primă instanță, finanțarea respectivelor costuri din surse bugetare sau dincredite.

Având în vedere că în această opțiune operatorul public gestionează toate cele trei activități, efortul financiar al delegatarului este mare.

Un operator public nou înființat pentru gestiunea activității de colectare separată și transport separat va traversa o perioadă de acumulare a expertizei (18–36luni), în care probabilitatea neîndeplinirii țintelor obligatorii de colectare separată prevăzute de O.U.G. nr. 92/2021 este ridicată”, se arată în studiu.

De ce nu mai vrea să delege unui operator privat

În cazul gestiunii delegate, serviciul de salubrizare este transferat unei companii private, cum este și în prezent în Sectorul 1. Principalele dezavantaje indentificate de analiza realizată de Relians Corp SRL se referă la faptul că Primăria nu poate interveni direct în deciziile operatorului privat de salubritate, iar controlul se exercită exclusiv prin mecanismele contractuale.

Această limitare este deosebit de sensibilă în cazul activităților de salubrizare stradală, unde capacitatea de reacție rapidă (deszăpezire, situații de urgență) este esențială”, susține studiul.

Primăria Sectorului 1 a acuzat inclusiv în această iarnă compania Romprest, cea care asigură în prezent salubrizarea, că nu ar fi intervenit eficient pentru dezăpezirea străzilor.

CITEȘTE ȘI: Primăria Sectorului 1 dă vina pe Romprest pentru deszăpezirea ineficientă și amenință cu sancțiuni

Anterior, au fost dispute privind așa numita „taxă de așteptare a zăpezii”. Primăria Sectorului 1 a plătit către Romprest, încă din 15 noiembrie 2024 și până pe 15 martie 2025, câte 20.600 de euro pe zi, taxă de așteptare pentru utilajele pregătite pentru deszăpezire. În total, pentru cele 120 de zile în care a nins, de fapt, foarte puțin, instituția publică a achitat 2.480.280 de euro în total.

Alte 2,5 milioane de euro au fost plătite, doar pentru ca utilajele să „stea în așteptare”, și în iarna 2023-2024.

Plata s-a făcut pentru 40 de utilaje „blocate” de către Romprest în așteptarea zăpezii. Compania de salubritate a prevăzut că „utilajele cuprinse în acest program, pentru care se vor deconta ore de așteptare nu pot executa alte servicii decât cu acordul Primăriei Sectorului 1”.

CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Primăria plătește zilnic 20.000 de euro, taxă de așteptare pentru deszăpezire. Costurile totale ar putea ajunge la peste 2 milioane de euro

În plus, susține studiul realizat de Relians Corp SRL pentru Primăria Sectorului 1, „având în vedere că obiectul contractului de delegare ar include atât gestiunea activității de colectare separată și transport separat al deșeurilor municipale, cât și gestiunea activităților de salubrizare stradală, complexitatea documentației de atribuire (în special, a studiului de oportunitate și fundamentare și a caietului de sarcini) ar crește în mod proporțional.”

Costurile ar crește, de asemenea, căci „În mod uzual, marja de profit a unui operator privat este mai mare decât cea a unui operator public, acesta din urmă neavând o presiune în direcția obținerii de profit”, susține analiza.

„Delegatarul devine dependent de un singur operator pentru prestarea celor trei activități. O eventuală disfuncționalitate sau insolvență a operatorului afectează prestarea tuturor celor 3 activități.

În cazul în care se vor înregistra litigii cu operatorul, există riscul ca acestea să afecteze prestarea tuturor celor 3 activități, chiar și în situația în care litigiile privesc doar una dintre activități”, mai menționează raportul.

Și în acest caz, Primăria Sectorului 1 și Romprest au o lungă istorie în justiție. Operatorul de salubritate a deschis a dechis 140 de procese împotriva autorității locale și le-a câștigat pe toate. Iar acum mai are de recuperat de la bugetul local datorii totale de 116 milioane de lei.

CITEȘTE ȘI: Sector 1 | Primăria vrea să plătească eșalonat datoriile istorice către Romprest. Pentru 2025, propune o plată de 18 de milioane de lei. Dacă operatorul nu acceptă, Primăria va achita 30 de milioane de lei

Studiul recomandă varianta mixtă: societate proprie de salubritate și operator privat

În aceste condiții, analiza propune o variantă mixtă: o societate proprie de salubritate, care să se ocupe cu curățenia de pe străzi și cu dezăpezirea în timpul iernii, iar strângerea deșeurilor menajere și reciclabile de la populație să fie, în continuare, delegată unei companii externe.

„Prin raportare la avantajele și dezavantajele identificate pentru fiecare dintre opțiuni prezentate mai sus, se recomandă ca gestiunea activităților de salubrizare vizate prin prezentul studiu să se realizeze conform Opțiunii 2, după cum urmează:

  • activitatea de măturat, spălat și stropit al căilor publice din localitate, inclusiv colectarea și transportul deșeurilor de pământ și pietre provenite de pe căile publice la depozitele de deșeuri, precum și a deșeurilor provenite din coșurile stradale la depozitele de deșeuri și/sau la instalațiile de tratare, precum și activitatea de curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice din localitate și menținerea în funcțiune a acestora pe timp de polei sau de îngheț să fie gestionate în modalitatea gestiunii directe, de către un operator înființat de Consiliul Local al Sectorului 1 al Municipiului București.
  • activitatea de colectare separată și transport separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, să fie gestionată în modalitatea gestiunii delegate, de către un operator selectat în urma unei proceduri competitive de atribuire”, se arată în recomandările studiului.

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024.

    A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017.

    Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.

    Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași.

    A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.

    A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.

    Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.