Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Tuesday , 13 January 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleFeaturedPrimărie

Primăria Capitalei dă faliment, dacă Guvernul împarte iar mai mulți bani la sectoare. Ciucu: „Fac un apel la coaliție. Mă bazez pe sprijinul lui Nicușor Dan”

21
Primăria Capitalei dă faliment
Primarul general Ciprian Ciucu face un apel la colegii din coaliția de guvernare și la Nicușor Dan. Foto: Ciprian Ciucu/Fb

Primăria Capitalei dă faliment anul acesta, dacă Guvernul va decide să împartă din nou mai mulți bani la sectoare, a avertizat primarul general. Ciprian Ciucu a explicat cum se cheltuie fondurile Bucureștiului și a făcut un apel la coaliție și la președintele Nicușor Dan să „aplice principiile referendumului”.

Edilul a explicat că cei mai mulți bani care ajung la Primăria Generală sunt cheltuiți pe salarii, subvenții și datorii istorice, așa încât instituția mai rămâne la final, până la adoptarea noului buget pentru anul 2026, cu doar 20 de milioane de lei.

Primăria Capitalei dă faliment pentru că un sfert de bani se duc pe salarii, iar alt sfert pe datorii

„Problema STRCTURALĂ a bugetului Bucureștiului lovește în PMB încă de la început de an. Am primit 1/12, conform legii, până ce vom avea aprobat bugetul. Cel mai repede, acest lucru, să avem un buget local votat în Consiliul General, s-ar putea întâmpla în martie.

Pentru luna în curs am primit doar 317 milioane de lei. Să aveți o comparație, în anii anteriori, PMB a primit astfel:

  • 358 de milioane de lei în ianuarie 2022;
  • 488 milioane de lei în ianuarie 2023;
  • 551 milioane de lei în ianuarie 2024;
  • 400 milioane de lei ianuarie 2025.

Acum, în acest început de an, PMB nu are bani nici să treacă strada”, a scris Ciprian Ciucu, într-o postare pe Facebook.

Primarul general a explicat cum va distribui suma pe care a primit-o de la Guvern. Din cei 317 milioane de lei, un sfert se duc numai pe salariile pentru aparatul propriu și pentru companiile din subordine.

„Voi explica mai jos, pentru transparență maximă, cum am „decis” să alocăm acestă sumă. Deși este mult spus, pentru că, după cum veți vedea, avem obligații din trecut, pe care dacă nu le-am plăti, ne-ar bloca conturile.

Deci, cei 317 milioane de lei se duc după cum urmează:

  • 75 de milioane de lei au mers doar pe salarii (12,5 aparat propriu, restul la subordonate);
  • 18 milioane de lei pleacă la datoria publică (rate și dobânzi, credite facute de PMB de-a lungul timpului);
  • 18 milioane de lei se duc pe eșalonările din litigii (Constanda, Bomax și o corecție financiară pentru achiziția de tramvaie);
  • 35 de milioane de lei sunt arieratele;
  • 90 de milioane de lei dăm la STB pentru a-și plati salariile, pentru funcționare (piese etc.) și pentru a-și plăti rata la ANAF.

Asta din datoria de 700 de milioane pe care o avem la STB. Doar pentru luna în curs ne-au cerut 163 de milioane de lei pentru serviciul de transport public. Nu știu cum se vor descurca, dar salariile vor fi plătite.

Nu și contribuțiile la ANAF pentru aceste salarii, iar acea sumă va intra în imensul bulgăre pe care îl tot rostogolim și care crește”, a arătat primarul general.

CITEȘTE ȘI: Ciprian Ciucu prezintă situația bugetară a PMB: STB și Termoenergetica, datorii de aproape 3 miliarde de lei la ANAF

Bucureștiul plătește 20 de milioane de euro subvenție pentru transportul din Ilfov. „Voi reveni la această chestiune”

Ciprian Ciucu a precizat că alte 10 milioane de lei merg pentru transportul public din Ilfov, din datoria de 21 de milioane de lei pe care Primăria Capitalei o are către Societatea de Transport Voluntari.

„Mi se pare absurd ca PMB să plătească cca. 150 de milioane de lei pe an pentru transportul din Ilfov, dar acesta este un subiect pe care voi reveni după ce mă voi pune la punct cu toată politica de mobilitate ‘gândită’ și aplicată în acest moment”, a scris primarul general.

Într-un interviu pe care l-a acordat Buletin de București în decembrie anul trecut, în timpul campaniei electorale pentru Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu a susținut că nu este acceptabil faptul că instituția plătește subvenție către societatea de transport controlată de Florentin Pandele, primarul din Voluntari.

„Așa au vrut domnul Pandele și cu doamna Firea și au făcut acest aranjament atunci. (…) Evident, noi trebuie să creștem capacitatea de transport și ei trebuie să ne plătească. Nu este acceptabil așa ceva”, declara în urmă cu o lună Ciprian Ciucu.

CITEȘTE ȘI: Ciprian Ciucu, despre subvenția pe care Primăria Capitalei o plătește pentru transportul în Ilfov: „Nu este acceptabil așa ceva”

30 de milioane de lei pentru Termoenergetica și 8,5 milioane către copiii cu dizabilități. „Mă vor înjura adulții cu dizabilități”

Primarul general a continuat cu detalierea sumelor pe care le achită instituția pe care o conduce din decembrie arătând că 30 de milioane de lei merg la Termoenergetica.

„Au cerut dublu. Sper să se descurce din încasări. Salariile pe ianuarie vor fi plătite. Reamintesc că datoria publică pe care o avem la Termoenergetica este de 590 de milioane de lei. Și crește”, a susținut Ciprian Ciucu.

Alte 8,5 milioane de lei vor merge la copiii cu dizabilități, ca stimulente,

„De fapt sunt ajutoare sociale, nu știu de ce doamna Firea le-a numit, atunci când le-a decis, drept ‘stimulente’. Și mă vor înjura adulții cu dizabilități, care nu și-au mai primit banii de la nivelul lunii martie 2024, care ar trebui să primescă și ei cca. 13 milioane de lei pe lună. Ce să fac, nu am ce să fac, aceste ajutoare nu sunt suportabile bugetar în acest moment”, s-a scuzat noul edil general.

Alte sume achitate de Primăria Generală, potrivit lui Ciprian Ciucu:

  • 6 milioane de lei vor merge negereșit la iluminatul public, „este iarnă, trebuie să plătim energia electrică și noaptea este lungă, nu putem opri iluminatul public”;
  • 3 milioane de lei la riscul seismic, „pentru că ne pleacă muncitorii din șantiere și este mai bine să finalizezi lucrările începute decât să le lași să se degradeze”;
  • și alte 3 milioane de lei merg la Administrația Străzilor, „pentru a asigura funcționarea semaforizării și să aibă pentru reparațiile curente”.

„Și așa, din cei 317 de milioane de lei ne mai rămân circa 20 de milioane. (Absurd! Sunt politicieni care au mai mult prin conturi…) Și acești bani se vor evapora rapid în următoarele două săptămâni, pentru că mă aștept la alte urgențe de care nu am aflat deja și să nu ni se mai blocheze din conturi”, s-a plâns Ciprian Ciucu.

CITEȘTE ȘI: Termoenergetica, la un pas de a intra în incapacitate de plată. Ciprian Ciucu anunță că PMB va lua „un împrumut modic de la Guvern”

Primăria Capitalei dă faliment și guvernul trebuie să schimbe sistemul de finanțare a Capitalei

Primarul general este de părere că Bucureștiul are o gravă problemă structurală de finanțare.

„Că sunt eu primar, că este altul sau alta, realitatea este acesta: acum suntem practic o „agenție de plăți” care ia banii de la Guvern și îi dă mai departe, cu zero flexibilitate legală de a-și construi o strategie bugetară. Cu o capacitate de dezvoltare limitată, jenantă pentru o capitală.

Eu voi face ceea ce trebuie făcut, ceea ce este corect pentru orașul nostru pe termen lung și nu ceea ce este populist. Vor urma reforme, restructurări, comasări, tăieri de cheltuieli. Voi face ce este omenește posibil să eficientizez cheltuielile proprii și ale subordonatelor.

Îmi voi lua toate înjurăturile necesare, pe care alți primari din ultimii 20 de ani le-au evitat cu grație. Voi face ce este corect și nu voi aștepta doar să vina banii de la guvern.

În luna martie voi veni deja cu un prim pachet de reforme, pe care îl voi explica temeinic”, a promis Ciprian Ciucu.

Care susține însă că toate acestea nu vor fi suficiente dacă Guvernul nu schimbă modul cum împarte banii de la buget pentru Primăria Generală și primăriile de sector. Primăria Capitalei dă faliment dacă nu se aplică principiile referendumului inițiat de Nicușor Dan, a avertizat Ciprian Ciucu.

„Dar din simulările pe care deja le-am făcut, NU va fi de ajuns! Oricât am tăia și restructura și eficientiza nu vom putea acoperi datoriile generate de subvențiile la STB și Termoenergetica.

La Legea Bugetului din acest an este IMPERIOS ca Primăria Municipiului București să primească 70% din bugetul orașului nostru (cotele defalcate) pentru a evita falimentul!

Voi propune tuturor partidelor din Consiliul General și din Parlament UN PACT astfel încât să avem o instituție, Primăria Capitalei, funcțională, responsabilă și capabilă să administreze și să dezvolte Bucureștiul!

Mă bazez pe sprijinul domnului președinte Nicușor Dan, care a adeclarat că nu va semna legea Bugetului dacă principiile REFERENDUMULUI nu sunt aplicate și pe sprijinul domnului Prim Ministru Ilie Bolojan pentru reformele structurale necesare.

Fac apel la PSD, USR și UDMR, partidele din Coaliția Guvernamentală, să susțină decizii responsabile cu privire la viitorul Bucureștiului”, a comunicat primarul general Ciprian Ciucu.

CITEȘTE ȘI: Robert Negoiță salută „noua ordine” de la Primăria Capitalei: „În sfârșit, un primar general care spune lucrurile pe drept, nu pe invers”

În 2024, Buletin de București l-a întrebat pe Ciprian Ciucu ce părere are despre referendumul inițial de primarul general de atunci Nicușor Dan, prin care bucureștenii erau chemați să spună dacă sunt de acord ca finanțele Capitalei să fie administrate mai mult de Primăria Generală.

„Eu sunt de acord că este nevoie de mai multă coerență administrativă. Este nevoie să departajăm clar competențele legale (responsabilitățile) pe care le are PMB de cele ale sectoarelor. Și da, sunt de acord, ca după ce facem acest lucru banii să urmeze responsabilitățile atât în ceea ce priveşte:

(1) Administrarea serviciilor mari (transport, apă-canal, termoficare, managementul deșeurilor, sistemul şcolar, parcurile etc),
(2) Cât și în ceea ce priveşte investițiile necesare operării în condiții optime ale acestor servicii publice”, declara atunci Ciprian Ciucu.

CITEȘTE ȘI: Referendum Bucureşti | Ce cred primarii de sector despre iniţiativa lui Nicuşor Dan (I)

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.