Ministerul Educației a anunțat, zilele trecute, lista unităților de învățâmânt din România, cu risc seismic 1, adică în pericol să cadă la un cutremur. Pe respectiva listă, este un sigur imobil din București, sala de sport de la Liceul Teoretic Nicolae Iorga. O astfel de statistică, pe grade de risc seismic, a întocmit și Primăria București și ISU BIF iar numărul școlilor în pericol e mai mare – o școală gimnazială și două grădinițe. Sala de sport menționată de minister apare în analiza PMB ca având clasa de risc seismic 2.
Dezastrul produs în Turcia de cutremurele din 6 februarie a redeschis discuția privind siguranța clădirilor din România. Iar primele la care s-a făcut referire au fost unitățile de învățâmânt cu risc seismic. Ministerul Educației a anunțat inițial că există o listă cu 118 școli și grădinițe aflate în pericol de prăbușire în toată țara, iar după o săptămână numărul lor a scăzut la 39. În ultima listă, în București apare un singur imobil – o sală de sport.
CLASELE DE RISC SEISMIC – Legea 223/2018
a) Clasa R(s) I, din care fac parte construcţiile cu risc ridicat de prăbuşire la cutremurul de proiectare corespunzător stării- limită ultime;b) Clasa R(s) II, în care se încadrează construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin probabilă;
c) Clasa R (s) III, care cuprinde construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante;
d) Clasa R (s) IV, corespunzătoare construcţiilor la care răspunsul seismic aşteptat este similar celui obţinut la construcţiile proiectate pe baza prescripţiilor în vigoare.
Lista ministerului
În ședința de Guvern de pe 15 februarie, prim ministrul Nicolae Ciucă a anunțat că există deja o listă cu școlile aflate în risc seismic întocmită în 2022. Și că Ministerul Educației va face public documentul în cel mai scurt timp. A durat o săptămână până când s-a întâmplat acest lucru, și din lista de 118 școli mai rămăseseră 39.
Vicepremierul Kelemen Hunor a explicat, pentru euronews.ro, de ce au dispăru de pe această listă aproape 80 de școli. S-a făcut o reevaluare a lor pentru finanțarea reabilitării prin PNRR și pentru unele a fost schimbată încadrarea de la risc seismic I în risc seismic II.
În aceeași discuție la respectivul post de televiziune, vicepremierul Hunor a recunoscut că lista e departe de realitate și că nu știu exact câte școli sunt cu risc seismic.
“Dar din totalul de 31.599 de instituții de învățământ din România doar 2.721 sunt evaluate. Sunt în continuare 28.838 de clădiri care nu sunt evaluate. Nu știm pentru că există clădirile care n-au fost evaluate”, a explicat Kelemn Hunor.
Lista școlilor aflate în clădiri cu risc seismic I publicată de Ministerul Educației
I. Clădiri cu destinația săli de clasă/laboratoare:
- Școala Gimnazială Filipeni, județul Bacău
- Grădinița cu Program Normal Ferestrău (Oituz), județul Bacău
- Liceul de Arte „Hariclea Darclee”, județul Brăila
- Școala Gimnazială Nr. 1 Adunații Copăceni, județul Giurgiu
- Școala Gimnazială Nr. 3 Voluntari, județul Ilfov
- Colegiul Național Pedagogic Vasile Lupu, județul Iași
- Grădinița cu Program Normal „Al.I. Cuza”, județul Iași
- Grădinița cu Program Normal Nr. 20 Baia Mare, județul Maramureș
- Școala Gimnazială, comuna Dulcești, județul Neamț
- Liceul Teoretic „Ioniță Asan” Caracal, județul Olt
- Grădinița cu Program Normal Broșteni, județul Olt
- Școala Primară Dîmbu (Băicoi), județul Prahova
- Grădinița cu program normal Deleni, județul Suceava
- Școala Gimnazială Nr. 1 Timișoara
- Școala Gimnazială „Angela Gheorghiu” Adjud, județul Vrancea
II. Clădiri cu altă destinație - Liceul Teoretic „Nicolae Iorga” București – sală de sport
- Clubul Sportiv Școlar Ilfov – 2 clădiri (un spațiu profesori și un spațiu grădiniță)
- Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” Brănești, județul Ilfov – cămin
- Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu” Iași – anexă
- Casa Corpului Didactic județul Ilfov – cămin
Ministrul Educației a declarat că în toate aceste școli vor începe lucrări de consolidare.
“Cele care se află în risc seismic I trebuie să intre de urgență într-un program de reabilitare, așa cum a anunțat domnul prim-ministru, cu tot ceea ce presupune asta, inclusiv relocarea elevilor. Celelalte clădiri trebuie eșalonate în programele care vor urma de acum încolo pe ceea ce înseamnă consolidarea clădirilor, care este în responsabilitatea autorităților publice locale“, a explicat ministrul Educației, Ligia Deca, pentru edupedu.ro
Lista Primăriei Municipiului București
Dacă la nivel național expertizarea unităților de învățământ merge greoi, în București s-au făcut astfel de studii. Primele informații despre unitățile de învățământ în pericol în cazul unui cutremur au apărut în 2018, după ce ISU BIF a publicat o listă cu școlile încadrate într-o clasă de risc seismic.
Nu mai puțin de 170 de unități de învățământ din Capitală – grădinițe, școli, licee și universități – apăreau în acest document, doar din sectoarele 1, 3, și 5. Subiectul a fost dezbătut de presă și uitat apoi.
Un document similar apare, însă, în Planul de analiză și acoperire a riscurilor pentru municipiul București, documente aprobat an de an de Consiliul General al Municipiului București. În varianta 2022, cea mai recentă, la Anexa 4, apare lista cu unitățile de învățământ expertizare tehnic și încadrate în grade seismice 1 sau 2. Sunt 77 de poziții, în care sunt incluse și Universități.
În clasă seismică 1 apar Școala nr. 32 – nefuncțională, Școala Gimnazială Maica Domnului – sect 2, Grădinița 232 – sect. 3, Grădinița 29 – sector 4, Universitatea de Medicină și Farmacie – sediul de pe Splaiul Independenței și Universitatea de Medicină și Farmacie Veterinară – sediul din Splaiul Independenței.
Grădinița nr 29 din sect.4 a fost deja demolată și a început reconstruirea sa.
Sala de sport a Liceului Nicolae Iorga, apare în studiul PMB ca având clasă seismică 2 și are propunere de demolare. În acest moment, se desfășoară licitația pentru construirea unei noi săli de sport, de tip balon.
Raportul Băncii Mondiale -100.000 de elevi din Capitală în pericol în caz de cutremur
În aprilie 2021, specialiștii Băncii Mondiale au trimis Primăriei București „Recomandări pentru o strategie urbană și o mai bună conștientizare publică privind reducerea riscului seismic”, în cadrul Componentei 4 – Programul de Reducere a Riscului Seismic pentru București, al acordului semnat între instituții.
Concluziile specialiștilor băncii sunt mult mai îngrijorătoare decât cele vehiculate de autoritățile române. 100.000 de elevi din Capitală ar fi în pericol în cazul unui cutremur major.
Sectorul educației: Analiza s-a concentrat pe un total de 522 de clădiri de școală din București care găzduiesc săli de clasă sau laboratoare și pentru care baza de date SIIIR a furnizat sistemul structural. Peste 100 000 de elevi învață școli construite înainte de 1977 și care nu au fost modernizate până acum.
Din numărul total de 522 de clădiri de școală analizate, se preconizează că 48 la sută vor atinge stări de
avariere moderate sau extinse în primul scenariu de cutremur, în timp ce în cel de-al doilea scenariu de
cutremur, 70 la sută din școli ar putea fi în stări de avariere moderate sau extinse.
Rezultatele arată că aproximativ 145 de clădiri de școală din București au structură de zidărie despre care se știe că este foarte vulnerabilă la cutremur. Dintre acestea, se preconizează că 69 la sută s-ar putea
regăsi în starea de avariere monderată și 31 la sută în starea de avariere extinsă în cazul primului scenariu de cutremur. În scenariul 2, procentul pentru starea de avariere extinsă crește la 52%, în timp ce, pentru starea de avariere moderată, scade la 48%. În cazul pagubelor extinse și moderate, există potențial de decese și răniri dacă clădirile sunt locuite și aceste clădiri vor contribui în mod semnificativ la costurile de reconstrucție după cutremur. Această evaluare a luat în considerare, de asemenea, o abordare prioritară relevantă pentru măsurile de modernizare.
sursa – Raportul Băncii Mondiale
sursa foto Liceul Nicolae Iorga București
