Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Tuesday , 8 October 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainMediu

Pragurile de inundație ale Capitalei. Viitura de pe Dâmbovița din 2005 și cea de pe Râul Colentina din 2018

263
Pragurile de inundație ale Capitalei. Viitura de pe Dâmbovița din 2005 și cea de pe Râul Colentina din 2018
Viitura din septembrie 2005, evacuarea apei în Lacul Morii. FOTO: PAAR

Pragurile de inundație ale Capitalei arată că riscul ca Bucureștiul să fie lovit de o nouă viitură este minim, dar nu inexistent, datorită sistemelor de apărare hidrotehnică. Totuși, evenimente naturale extreme, cum au fost viiturile de pe râurile Dâmbovița și Colentina în 2005 și 2018, arată că Bucureștiul este vulnerabil în fața unor precipitații intense și persistente.

Inundaţiile în municipiul Bucureşti se pot produce în urma unor precipitaţii excepţionale sau a unor accidente la construcţii hidrotehnice.

Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor

Pragurile de inundație sunt măsurători esențiale pentru monitorizarea riscurilor. Ele sunt stabilite pentru a avertiza autoritățile când apele încep să crească periculos.

Pragurile de precipitaţii pentru Municipiul Bucureşti. SURSA: Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor

Pe râul Dâmbovița, barajul de la Lacul Morii joacă un rol esențial în prevenirea inundațiilor și protecția orașului, iar apa este monitorizată constant, conform Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor (PAAR) realizat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealu Spirii” București-Ilfov.

Pe râul Colentina, există un alt punct de control la barajul Buftea, unde apele devin periculoase când ating o înălțime de 250 de centimetri.

CITEȘTE ȘI: Pompierii militari din Bucureşti-Ilfov trimit ajutoare în judeţul Galaţi, după inundaţiile devastatoare

Pragurile de inundație ale Capitalei. Riscurile unei inundații în București

Cel mai mare pericol pentru Capitală ar fi dacă ar ceda barajele Lacul Morii sau Buftea, conform aceluiași document, însă probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este minimă.

Ambele râuri, Dâmboviţa şi Colentina, sunt amenajate complex, inclusiv pentru apărare împotriva inundaţiilor. Astfel riscul inundaţiilor de râuri, pentru Capitală, este eliminat.

Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor(PAAR)

Dacă barajul Lacul Morii ar ceda, ar exista riscul ca părți din oraș să fie acoperite de ape.

Pe Colentina, ruperea barajului Buftea ar afecta toate lacurile din aval, până la Cernica.

Zonele inundabile din București. SURSA: Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor

De asemenea, sistemul de canalizare al orașului, care colectează apa de ploaie, poate fi depășit în caz de ploi extreme.

Acest lucru ar putea duce la inundații în diferite zone ale orașului, mai ales dacă ploile sunt intense și durează mult timp, se mai arată în PAAR.

CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan, despre riscul unor inundații în Capitală: „Sistemul funcționează, dar investițiile masive lipsesc”

Viiturile din 2005 și 2018

În 2005, ploile abundente din septembrie au dus la o creștere periculoasă a nivelului Dâmboviței. S-au înregistrat precipitații care au depăşit de șapte ori media anuală a lunii septembrie.

Pe Colentina, în același an, precipitațiile au cauzat o viitură puternică, iar debitul maxim afluent în lacul de acumulare a fost de 45 de metri cubi pe secundă.

La stația hidrometrică Colacu de pe râul Colentina (avertizoare pentru Municipiul București), au fost depășite mărimile caracteristice de apărare împotriva inundațiilor”, se mai arată în document.

În 2018, o altă viitură semnificativă a lovit râul Colentina. Între 8 și 14 iulie, ploile au fost atât de intense încât s-a înregistrat o cantitate totală de precipitații de 133,2 litri pe metru pătrat. Acest lucru a dus la depășirea mărimilor caracteristice de apărare împotriva inundațiilor pe râul Colentina la Stația hidrometrică Colacu.

Din cele 14 viituri mari care au avut loc în Capitală în ultimii 150 de ani, patru au fost cauzate de topirea zăpezii, una a apărut din combinația între ploi și topirea zăpezii, iar nouă au fost provocate doar de ploi.

Cea mai mare viitură din București înregistrată între 1935 și 2018 a avut loc în iulie 1975. Atunci, debitul râului Colentina a ajuns la 107 metri cubi pe secundă în amonte de Buftea, ceea ce era foarte rar, cu o probabilitate de 2-3%.

CITEȘTE ȘI: Sector 2 | 344 de adăposturi pentru situații de urgență

scris de

Cătălin Anghel-Dimache

A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București în 2024. Timp de doi ani a lucrat la „Gen, știri”, o inițiativă editorială care își propunea să aducă tinerilor cele mai importante știri. Născut și crescut în București, a făcut un pas către presa locală, din pasiune pentru orașul său și oamenii din el.

pe același subiect

Prelungirea magistralei M4. FOTO: FB / Daniel Baluta
ArticoleMainPrimărieTransport

Trei oferte de la consorţii care vor să construiască prelungirea magistralei M4

Trei asocieri, formate din 56 de companii naţionale şi internaţionale au depus...

Parc fotovoltaic în Chitila. Foto: Arhiva
ArticoleBuletin de IlfovMediuȘtiri

ILFOV | Parc fotovoltaic în Chitila. Primăria anunță lansarea licitației

Parc fotovoltaic în Chitila. Primăria orașului Chitila anunță lansarea licitației, prin procedură...