Pragurile de inundație ale Capitalei arată că riscul ca Bucureștiul să fie lovit de o nouă viitură este minim, dar nu inexistent, datorită sistemelor de apărare hidrotehnică. Totuși, evenimente naturale extreme, cum au fost viiturile de pe râurile Dâmbovița și Colentina în 2005 și 2018, arată că Bucureștiul este vulnerabil în fața unor precipitații intense și persistente.
Inundaţiile în municipiul Bucureşti se pot produce în urma unor precipitaţii excepţionale sau a unor accidente la construcţii hidrotehnice.
Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor
Pragurile de inundație sunt măsurători esențiale pentru monitorizarea riscurilor. Ele sunt stabilite pentru a avertiza autoritățile când apele încep să crească periculos.
Pe râul Dâmbovița, barajul de la Lacul Morii joacă un rol esențial în prevenirea inundațiilor și protecția orașului, iar apa este monitorizată constant, conform Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor (PAAR) realizat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealu Spirii” București-Ilfov.
Dacă nivelul apei ajunge la o cotă de 84,8 mdMN75, se emite prima alertă, iar la 86,1 mdMN75, situația devine critică, se arată în documentul consultat de BdB.
Pe râul Colentina, există un alt punct de control la barajul Buftea, unde apele devin periculoase când ating o înălțime de 250 de centimetri.
CITEȘTE ȘI: Pompierii militari din Bucureşti-Ilfov trimit ajutoare în judeţul Galaţi, după inundaţiile devastatoare
Pragurile de inundație ale Capitalei. Riscurile unei inundații în București
Cel mai mare pericol pentru Capitală ar fi dacă ar ceda barajele Lacul Morii sau Buftea, conform aceluiași document, însă probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este minimă.
Ambele râuri, Dâmboviţa şi Colentina, sunt amenajate complex, inclusiv pentru apărare împotriva inundaţiilor. Astfel riscul inundaţiilor de râuri, pentru Capitală, este eliminat.
Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor(PAAR)
Dacă barajul Lacul Morii ar ceda, ar exista riscul ca părți din oraș să fie acoperite de ape.
Pe Colentina, ruperea barajului Buftea ar afecta toate lacurile din aval, până la Cernica.
De asemenea, sistemul de canalizare al orașului, care colectează apa de ploaie, poate fi depășit în caz de ploi extreme.
Acest lucru ar putea duce la inundații în diferite zone ale orașului, mai ales dacă ploile sunt intense și durează mult timp, se mai arată în PAAR.
Viiturile din 2005 și 2018
În 2005, ploile abundente din septembrie au dus la o creștere periculoasă a nivelului Dâmboviței. S-au înregistrat precipitații care au depăşit de șapte ori media anuală a lunii septembrie.
Pe Colentina, în același an, precipitațiile au cauzat o viitură puternică, iar debitul maxim afluent în lacul de acumulare a fost de 45 de metri cubi pe secundă.
„La stația hidrometrică Colacu de pe râul Colentina (avertizoare pentru Municipiul București), au fost depășite mărimile caracteristice de apărare împotriva inundațiilor”, se mai arată în document.
În 2018, o altă viitură semnificativă a lovit râul Colentina. Între 8 și 14 iulie, ploile au fost atât de intense încât s-a înregistrat o cantitate totală de precipitații de 133,2 litri pe metru pătrat. Acest lucru a dus la depășirea mărimilor caracteristice de apărare împotriva inundațiilor pe râul Colentina la Stația hidrometrică Colacu.
Din cele 14 viituri mari care au avut loc în Capitală în ultimii 150 de ani, patru au fost cauzate de topirea zăpezii, una a apărut din combinația între ploi și topirea zăpezii, iar nouă au fost provocate doar de ploi.
Cea mai mare viitură din București înregistrată între 1935 și 2018 a avut loc în iulie 1975. Atunci, debitul râului Colentina a ajuns la 107 metri cubi pe secundă în amonte de Buftea, ceea ce era foarte rar, cu o probabilitate de 2-3%.
CITEȘTE ȘI: Sector 2 | 344 de adăposturi pentru situații de urgență
