Bucureștiul are, de astăzi, o Platformă pentru mediu, un spațiu neutru de colaborare, în care administrația, societatea civilă, mediul academic, companii și cetățeni acționează împreună pentru a rezolva problemele de mediu ale Capitalei. Proiectul este lansat de Fundația Comunitară București (FCB) și ING Bank România. La baza programului stă Raportul de cercetare privind Starea Mediului în București, o radiografie a situației actuale cu date statistice dau și cu soluții.
Știrea zilei este că lansăm platforma de mediu pentru București, care nu este un program al Fundației comunitare pentru București, este o propunere pentru noi toți din București care suntem interesați sau aveam o responsabilitate în ceea ce privește mediul în București. Indiferent că vorbim despre natură urbană sau calitatea aerului, reciclare și așa mai departe.
A declarat Alina Kasprovschi directoarea Fundației Comunitare pentru București
Platforma își propune ca până în 2024 Bucureștiul să devină o comunitate capabilă să producă impactul colectiv de care este nevoie pentru a-și rezolva problemele de mediu. Acest lucru se va face prin realizarea de proiecte pilot și consultări pentru stabilirea priorităților de acțiune, care vor fi dezvoltate pornind de la concluziile și constatările Raportului.
Raportul făcut de prof. univ. Cristian Ioja are 171 de pagini și este structurat pe șapte capitole care cartografiază problemele de mediu cu care se confruntă Capitala și modul în care societatea civilă poate contribui la remedierea acestora, precum și o serie de soluții venite dinspre aceasta.
Cred că mesajul principal pe care-l trimite raportul: instituțiile publice nu pot rezolva de unele singure problemele de mediu cu care se confruntă orașul și este nevoie și de ceilalți care să tragă în aceeași direcție. Este nevoie și de companiile publice și private și de Universități și instituții de învățământ este nevoie și de componenta care ține de cetățean, e nevoie de societatea civilă și pentru a genera bune practici.
A declarat Cristian Iojă, prof. univ la Facultatea de Geografie din București
Profesorul universitar a spus și că cea mai mare sursă de poluare este traficul, iar Bucureștiul este una dintre capitalele care sunt la coada clasamentului în ceea ce privește rata cetățenilor care folosesc transportul public.
Principala sursă de poluare din Capitală o reprezintă traficul. Cei mai mulți dintre cetățenii orașului aleg mașina pentru a se deplasa în cadrul orașului și, de asemenea, Bucureștiul are una dintre cele mai reduse rate a cetățenilor care folosesc transportul public. Majoritatea trotuarelor sunt ocupate de autovehicule, asta înseamnă probleme în salubrizarea orașului, asta înseamnă agresiune la nivelul spațiilor verzi. Principalele spații verzi sunt aglomerate, ne uităm la calitatea spațiilor verzi, ne uităm la accesibilitatea acestor spații verzi. Ne dăm seama că lucrurile nu sunt tocmai în regulă.
A adăugat Cristian Iojă
Participanții de la conferința în cadrul căreia a fost lansată platforma, dar și raportul de mediu pentru București au primit o mapă de dimensiuni foarte mici, atipică față de cele obișnuite. Mapa are pe parte interioară două coduri QR unde sunt stocate documentele cu informații despre conferință, iar pe spatele ei este o invitație și un calendar.
