Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Sunday , 13 April 2025
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainMediuPrimărie

Peste 20 de organizații cer liniște în parcurile din București: fără activități zgomotoase și stabilirea de „zone liniștite”

17
Peste 20 de organizații cer liniște în parcurile din București
Peste 20 de organizații cer liniște în parcurile din București. Foto: Platforma de mediu pentru București / FB

Peste 20 de grupuri civice și organizații din cadrul Platformei de Mediu pentru București au transmis o scrisoare deschisă către Primăria Capitalei, Consiliul General și Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement (ALPAB), prin care cer protejarea liniștii, sănătății publice și biodiversității urbane în parcurile din Capitală.

Solicitarea vine în contextul în care Planul de Acțiune pentru Gestionarea Zgomotului este în dezbatere publică.

Organizațiile atrag atenția asupra zgomotului constant generat de festivaluri, terase sau cluburi amplasate în parcuri, în lipsa unor zone dedicate pentru aceste activități.

Consecința: tot mai puține locuri unde locuitorii se pot relaxa sau odihni”.

Platforma de mediu pentru București

Peste 20 de organizații cer Primăriei Generale liniște în parcurile din București

„Parcurile ar trebui să fie oaze de liniște într-un oraș agitat, nu locuri unde difuzoarele concurează cu păsările”, se arată în scrisoarea deschisă.

Semnatarii cer:

  • excluderea activităților comerciale cu sunet amplificat din parcuri prin noul Plan Urbanistic General (PUG);
  • definirea unor zone liniștite în fiecare parc, prin actualizarea Planului de Acțiune pentru Gestionarea Zgomotului;
  • tratarea acestor instrumente ca parte esențială a planificării urbane.

„Există o profundă incompatibilitate între activitățile naturale, firești și cele invazive. Așa cum o dovedește practica internațională relevantă, activitățile economice din parcuri trebuie reduse la un minim necesar, principala funcțiune fiind relaxarea în natură.

Având în vedere că parcurile ar trebuie sa reprezinte ultimele oaze de liniște în vacarmul urban generalizat, ar fi absurd sa fie adoptate acte normative care să nu aibă ca obiectiv implementarea de măsuri pentru reducerea poluări fonice și includerea unor zone liniștite pentru cetățeni în aceste spații publice”, spun semnatarii.

Potrivit scrisorii, expunerea la zgomot are efecte serioase asupra sănătății, de la tulburări de somn la boli cardiovasculare și stres cronic. De asemenea, biodiversitatea urbană este afectată de poluarea fonică constantă. Hărțile strategice de zgomot arată că peste 800.000 de bucureșteni sunt expuși constant la niveluri ridicate de zgomot.

Semnatarii cer ca autoritățile locale să trateze cu prioritate calitatea spațiilor verzi existente, în contextul unui deficit de circa 7 metri pătrați de spațiu verde per locuitor în Capitală.

Mai mult, organizațiile reamintesc că Primăria Generală este parte din Platforma Națională M100, care sprijină tranziția orașelor către modele sustenabile și neutre din punct de vedere climatic.

Printre ONG-urile semnatare se numără:

  • Asociația Parcul Natural Văcărești
  • Fundația Comunitară București
  • Asociația Nod Makerspace
  • Asociația HaicuBicla
  • Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu
  • Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan
  • Grupul de Inițiativă Parc Bazilescu
  • Asociația pentru Consum Sustenabil
  • Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor

Harta zgomotului din Capitală, pusă în dezbatere publică. Bucureștenii își pot spune părerile până pe 9 aprilie

Planul de acțiune pentru gestionarea zgomotului în București a fost pus, luna trecută, în dezbatere publică. Propunerile, sugestiile și recomandările privind harta zgomotului din Capitală erau aşteptate până pe 9 aprilie.

Principalele surse de zgomot din București sunt:

  • activitatea industrială;
  • traficul rutier, mai ales pe marile artere peste care se suprapun și traseele de transport în comun;
  • traficul feroviar, cauzat de circulația tramvaielor

Autoritățile locale au obligația, prin lege, să realizeze hărțile de zgomot pentru:

  • traficul rutier și de tramvaie de pe drumurile din interiorul aglomerărilor;
  • drumurile naționale, drumurile județene sau comunale aflate în administrarea unei autorități și a administrației publice locale, care au un trafic mai mare de 3 milioane de treceri de vehicule pe an, indiferent dacă se află poziționate în interiorul sau în exteriorul unor aglomerări;
  • amplasamentele unde se desfășoară activități industriale.

Numărul total de persoane expuse la niveluri ce depășesc valorile de prag de 70 dB, pentru zi, respectiv 60 dB noaptea, este de circa 161.900 pe timp de zi și de aproximativ 257.300 pe timp de noapte.

Comparativ cu situația înregistrată la harta zgomotului din Capitală aferentă anului 2016, care este folosită și în prezent, se constată o creștere a numărului de persoane expuse la valori ce depășesc valorile normale.

Aceste creșteri sunt cauzate atât de numărul mai mare al populației, cât mai ales de creșterea valorilor de trafic pe rețeaua rutieră semnificativă.

CITEȘTE ȘI: Harta zgomotului din Capitală, pusă în dezbatere publică. Bucureștenii își pot spune părerile până pe 9 aprilie

scris de

Cătălin Anghel-Dimache

A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București în 2024. Timp de doi ani a lucrat la „Gen, știri”, o inițiativă editorială care își propunea să aducă tinerilor cele mai importante știri. Născut și crescut în București, a făcut un pas către presa locală, din pasiune pentru orașul său și oamenii din el.