Diversele flori de pe pajiștea experimentală de pe Splaiul Unirii, amenajată de Asociația Parcul Natural Văcărești într-o acțiune la care au participat și reporterii Buletin de București, au înflorit și colorează acum zona, la mai puțin de două luni de la ecologizare.
Această mică oază colorată din fața complexului rezidențial Asmita Gardens face de râs scuarul „chelit” de Primăria Sectorului 1 (PS1), de pe Bulevardul Bucureștii Noi.
Scuarul, plin de păpădii înainte de intervențiile inutile ale primăriei conduse de George Tuță, ar fi putut să fie un exemplu pozitiv despre cum poate flora spontană să contribuie la sănătatea locuitorilor și la economia bugetului local. Inițial, PS1 transmisese unui cetățean că intervențiile costisitoare care fac mai mult rău mediului înconjurător nu vor avea loc.
La celălalt pol, pajiștea „experimentală” unde voluntarii de la Asociația Parcul Natural Văcărești au plantat flori colorate, precum macul, neghina, albăstrelele și alte specii, demonstrează cât de eficientă și estetică poate fi o intervenție minimă. Din aceste flori se hrănesc fluturii, bondarii, albinele și alte insecte polenizatoare.
Acțiunea de ecologizare, despre care a scris și Buletin de București, a avut loc acum aproape două luni.
O problemă de sănătate publică
Flora spontană, cum sunt păpădiile care crescuseră pe mijlocul Bulevardului Bucureștii Noi, nu e importantă doar estetic, ci și pentru sănătatea publică și mediul înconjurător.
Atunci când păpădiile și alte plante sălbatice sunt înlăturate, solul rămâne expus și se usucă, a explicat vicepreședinta Asociației Peisagiștilor din România (AsoP), Diana Culescu.
Vântul ridică praful, care ajunge în case și în plămânii oamenilor. Astfel, terenurile rase în mod inutil devin surse de praf și polen, în loc să fie zone verzi funcționale.
Iar în lipsa resurselor pentru udare și întreținere, a înlocui vegetația spontană cu gazon sau alte aranjamente artificiale este total ineficient.
În lipsa acestor intervenții costisitoare, precum cea demarată de Primăria Sectorului 1, această vegetație poate contribui și la atragerea insectelor polenizatoare, esențiale pentru biodiversitate.
Buletin de București i-a cerut, luna trecută, un punct de vedere primarului Sectorului 1, George Tuță, cu privire la intervenția din Bulevardul Bucureștii Noi, însă nu am primit un răspuns.
Pajiștea experimentală, exemplu de „best practice” pe malul Dâmboviței
Pajiștea experimentală din apropierea complexului Asmita Gardens este un exemplu perfect al modului în care natura își poate recăpăta locul chiar și în mijlocul unui oraș sufocat de trafic și betoane, cum este Capitala.
Acel colț de verdeață a fost a fost una dintre zonele în care voluntarii au intervenit în cadrul acțiunii de ecologizare organizate de Asociația Parcul Natural Văcărești și Nod Makerspace.
Acolo, participanții au greblat vegetația uscată, au strâns deșeuri și au plantat semințe de flori sălbatice.
De asemnea, au plantat puieți de-a lungul malului Dâmboviței, ca parte a unui demers de regenerare ecologică urbană, în contextul lansării programului „Dâmbovița Apă Dulce 2025”.
CITEȘTE ȘI: REPORTAJ | Poluare și sudoare. Cu ce am rămas după trei ore de strâns gunoaie de pe malul Dâmboviței
