Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Sunday , 23 November 2025
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainMediu

Ordonanța prin care tăierea ilegală a arborilor devine infracțiune a fost pusă în dezbatere publică. Actul, inspirat din defrișarea Parcului IOR

16
tăierea ilegală a arborilor
Zona retrocedată Mai 2019 versus Octombrie 2024. Foto: Aici a fost o pădure

Ordonanța care înăsprește pedepsele pentru tăierea ilegală a arborilor a fost pusă în dezbatere publică de către Ministerul Mediului. Cetățenii pot face propuneri pe marginea actului normativ în următoarele zece zile.

„Nu putem vorbi despre oraşe sănătoase atâta timp cât legislaţia permite, prin omisiune, distrugerea arborilor din parcuri şi spaţii verzi.

În situaţii, precum cele din IOR, instituţiile s-au lovit de limitele legii în vigoare. Prin această Ordonanţă vom putea corecta un vid legislativ şi stabili clar că tăierea abuzivă a arborilor din spaţiile verzi urbane este o faptă penală. Oraşele au nevoie de protecţie reală, nu doar declarativă”, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu.

Introducerea unor sancțiuni mai aspre vine pe fondul creșterii situațiilor în care parcuri din orașe sunt distruse pentru a face loc unor construcții.

Bucureştiul, de exemplu, a pierdut peste 500 de hectare de spaţiu verde în ultimele decenii, iar în Parcul IOR au fost defrişaţi ilegal peste 1.500 de arbori, situaţie în care autorităţile nu au putut aplica actualele prevederi ale Codului silvic deoarece terenul era încadrat la categoria „curţi construcţii”, susține Ministerul Mediului.

Tăierea ilegală a arborilor nu poate fi oprită de actualele reglementări

Actualele sancțiuni din Codul silvic nu au fost eficiente în prevenirea și combaterea tăierilor ilegale.

Poate fi dat ca exemplu Parcul IOR, care porivit înregistrării în cadastrul general, suprafața parcului a fost încadrată în categoria de folosință curți construcții, situație în care prevederile Legii nr. 331/2024, cu modificările și completările ulterioare, nu au putut să fie aplicate. În acest mod a fost defrișată vegetația forestieră de pe o suprafață considerabilă, amplasată în intravilanul Municipiului București.

O altă vulnerabilitate a legii constă în faptul că fapta de tăiere fără drept a vegetației forestiere de pe spațiile verzi situate în intravilanul localităților nu este incriminată ca faptă penală.

Din informații deținute, în București s-a înregistrat o pierdere de peste 500 de hectare de spațiu verde de la începutul anilor 1990 până în prezent, ca urmare a urbanizării accelerate și a defrișărilor ilegale.

Datele recente arată că, densificarea urbană și tăierea arborilor au condus la un dezechilibru ecologic: de exemplu, în unele rapoarte s-a constatat că în 2024 au fost emise avize pentru defrișarea a 639 de arbori, în timp ce au fost plantați doar 1 116 arbori și arbuști, ceea ce nu compensează pierderea vegetală.

Menționăm faptul că numai în zona retrocedată din Parcul IOR au fost semnalate tăieri masive, peste 1.500 de arbori fiiind tăiați/arși pe parcursul ultimilor ani, iar majoritatea sancțiunilor aplicate au fot administrative, cu un cuantumul foarte mic.

În anul 2025, în Sectorul 6 al Municipiului București, un operator economic a tăiat ilegal 30 de arbori, sancțiunea aplicată de către Poliția Locală fiind de 300.000 lei”, se arată în nota de fundamentare care însoțește proiectul de ordonanță de urgență.

CITEȘTE ȘI: Tăierile ilegale din Sectorul 3 continuă, pe un fost teren al Mariei Cocoru. Amenzile au fost majorate până la 3.000 lei pentru un arbore

Amenzi mărite la 5.000 de lei în București. Tot prea puțin

Ministerul Mediului a mai constatat că București ulare numai 0,88 arbori pe locuitor, departe de media recomandată de 3 arbori per locuitor.

„Aceste tăieri de arbori au consecințe negative pe plan social, de mediu și sanitar: scăderea suprafețelor de vegetație care contribuie la agravarea efectului de insulă de căldură urbană, cu temperaturi mai ridicate comparativ cu zonele periferice, la creșterea riscului de boli respiratorii și la poluare persistentă.

Sancțiunile curente pentru tăierile ilegale de arbori în Municipiul București sunt insuficiente, amenzile existente, de doar 25–50 lei/ arbore, nu descurajează distrugerea și degradarea vegetației și nu reflectă gravitatea prejudiciului adus mediului.

Peste 50 organizații civice și de mediu au cerut majorarea amenzilor la niveluri semnificative, de ordinul miilor de lei/arbore, pentru a crea un efect descurajator real și a proteja patrimoniul verde al orașului”, mai arată Ministerul Mediului.

Pedepse cu închisoare de la 6 luni la 3 ani

Instituția amintește că, totuși, Consiliul General al Municipiului București a introdus deja sancțiuni mult mai stricte, amenzi de până la 5.000 lei și obligația de replantare compensatorie, pentru tăierea ilegală a arborilor.

CITEȘTE ȘI: „Partidul lui Piedone” a propus amenzi mai mici pentru firmele care defrișează ilegal. Consilierii generali au fost de acord. Primăriile au liber la „toaletare” pe timpul iernii

„În lumina celor de mai sus, este necesară o reglementare normativă mai strictă, coerentă și eficientă, care să penalizeze în mod real tăierile, degradările și distrugerile, fără drept, de arbori, să impună replantări compensatorii, să asigure transparență și monitorizare și să promoveze protecția durabilă a spațiilor verzi urbane”, se mai arată în nota de fundamentare.

Ce se modifcă?

Alineatul (1) al art. 140 din Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 7 din 9 ianuarie 2025, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

 Tăierea, distrugerea, degradarea, în orice mod, fără drept, a vegetației forestiere instalate   pe   spațiile   verzi din intravilanul localităților, având o suprafață de peste 500 m.p, aflate în proprietatea publică sau în privată, inclusiv cele încadrate la categoria de folosință a terenurilor curți construcții, definite în conformitate cu normele tehnice pentru   introducerea cadastrului general, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”

CITEȘTE ȘI: Protest împotriva tăierilor ilegale din Sectorul 3: „Vrem lege aplicată și sfârșitul mafiei imobiliare!”

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

pe același subiect