Ordinul Arhitecților avertizează asupra distrugerii unui monument din București, prin incendieri repetate și abandonare. Este vorba despre școala de meserii „Ciocanul” din București, de pe Calea Dudești, un ansamblu de patrimoniu.
Anul 2025 a început cu un nou incendiu care a avut loc la clădirile unde au funcționat în trecut școala de meserii și, ulterior, liceul „Timpuri Noi”. Clădirile sunt în prezent în stare de ruină.
CITEȘTE ȘI: VIDEO | Incendiu la liceul Timpuri Noi. Zece echipaje de pompieri acţionează la corpul de clădire dezafectat
În ianuarie 2024, doar într-o singură zi, pompierii au intervenit de două ori în același loc. La solicitarea Buletin de București, Inspectoratul de Urgență București-Ilfov (ISU B-IF) a transmis că în 2023, cinci incendii au avut loc la adresa fostei instituții de învățământ.
CITEȘTE ȘI: REPORTAJ | Focarul de infecție din centrul Capitalei. Școala de meserii „Ciocanul” este acum o ruină
Ordinul Arhitecților avertizează: Lăsat, posibil intenționat, în paragină.
Școala „Ciocanul”/liceul industrial „Timpuri Noi” este un obiectiv de patrimoniu, clasat în Lista Monumentelor Istorice, la poz. 908, cod B-II-m-B-18635, potrivit Ordinului Arhitecților din România, filiala București.
„Acesta este un monument de la sfârșitul secolului al XIX-lea și reprezintă un simbol pentru cartierul evreiesc, dar și pentru o arhitectură dedicată educației construită acum mai bine de 100 de ani în România.
Întreg ansamblul, valoros din toate punctele de vedere, pare că a fost lăsat părăsit, deși există obligativitatea legală a întreținerii, reabilitării și bunei gestionări a lui.
În acest sens, Ordinul Arhitecților avertizează asupra pericolului dispariției unui ansamblu de patrimoniu specific Bucureștiului Interbelic, care ar fi trebuit restaurat și refolosit și nu abandonat sau lăsat, posibil intenționat, în paragină.
Din păcate, în București, dar și în alte orașe din țară, soarta unor monumente aflate în zone centrale urbane este pecetluită prin diferite accidente sau practici mai mult sau mai puțin fortuite, care implică sabotarea constantă a fondului construit și de patrimoniu până la degradarea totală a acestuia”, notează OAR București.
Consolidarea și restaurarea ansamblului scolii „Ciocanul” și reintroducerea lui în viața orașului ca program cu funcțiuni publice și educaționale, poate aduce o valoare imensă întregii zone, precum și a Capitalei, remarcă arhitecții.
„Pentru aceasta este nevoie de dialog, de comunicare și o bună strategie de dezvoltare care va trebui să fie prezentă în PUG-ul Bucureștiului.
Pe această cale solicităm Ministerului Culturii, Primăriei Municipiului București, precum și altor instituții abilitate să analizeze și să soluționeze acest caz cât mai rapid, daunele provocate de incendiu fiind posibil să se afle sub incidența Legii 422/2001, reactualizată, cu privire la pază, lipsa conservării și a întreținerii”, se arată într-un comunicat al Ordinului Arhitecților din România.
Institutul Național al Patrimoniului: Ansamblul rămâne monument istoric
În 2024, când a mai avut loc un incendiu la Școala de meserii „Ciocanu”, Buletin de București s-a adresat Institutului Național al Patrimoniului, cu privire la statutul de monument al acestui ansamblu.
INP a răspuns cu un fragment din Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, potrivit căruia, „declasarea monumentelor istorice poate fi declanșată din oficiu în oricare dintre următoarele situații”:
a) „descărcarea de sarcină arheologică, în cazul siturilor arheologice, conform avizului Comisiei Naţionale de Arheologie”;
b) „dispariţia monumentului istoric”;
c) „constatarea pierderii calităţii de monument istoric”
După citarea prevederilor legislative, Institutul adaugă:
Considerăm că nu se pune problema declasării acestui monument istoric”
fragment din răspunsul Oficial Transmis de INP
În teorie, dosarul de declasare este întocmit de Direcția pentru Cultură a Municipiului București (DCMB) și se înaintează compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Culturii, pentru analiză.
Fiind proprietate privată, statul are drept de preempțiune, adică dreptul de a achiziționa cu prioritate”, se arăta în anunțul lipit pe poarta ruginită a zidului.. Referitor la posibila cumpărare a imobilului, INP transmite că nu are atribuții în acest sens.
Fosta unitate de învățământ a fost înscrisă în Lista monumentelor istorice din 1991-1992, fiind preluată în edițiile ce au urmat.
Prima școală evreiască de meserii din România
Înființată în 1899 la inițiativa, la iniţiativa industriaşului Adolf Solomon, instituția devine una dintre cele mai renumite şcoli profesionale româneşti, cu diplome recunoscute în străinătate, potrivit cărții „Istorii și imagini din Bucureștiul evreiesc”.
Şcoala presupunea o ucenicie de patru ani, având următoarele secții: mecanică, lăcătuşerie, tinichigerie,
electrotehnică, instalaţii de calorifere.
Aceasta pregătea în medie 60-80 de elevi pe an. Comitetul şcolii era alcătuit din cei mai cunoscuţi industriaşi evrei ai Capitalei, printre care și Orenstein sau Prager, membri în Comitetul Central al Şcolilor Israelite din Bucureşti.
