Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Wednesday , 24 December 2025
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainTransport

Noua magistrală de metrou M4 | 118 clădiri vor fi dărâmate pentru traseul Gara de Nord-Progresul. Guvernul a aprobat expropieri de 141 de milioane de lei

19
Noua magistrală de metrou M4
Foto M4

Guvernul a aprobat, în ședința de marți seara, despăgubirile care vor fi plătite pentru expropierea clădirilor proprietate privată aflate pe traseul pe care se va construi noua magistrală de metrou M4.

„Executivul a aprobat amplasamentul lucrărilor de extindere a Magistralei 4 de metrou, conform variantei finale a studiului de fezabilitate, precum și exproprierea imobilelor aflate pe coridorul de expropriere al acestei lucrări.

Despăgubirile se ridică la peste 141 milioane de lei, pentru un număr de 118 de imobile proprietate privată, în suprafață totală de peste 110.000 mp”, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.

Traseul noii linii de metrou M4 va avea un număr de 14 stații, ce vor fi amenajate pe o lungime totală de aproximativ 12 km, între stația Gara de Nord 2 și stația Gara Progresul și va traversa teritoriul sectoarelor 1,4 și 5, precum și al comunei Jilava din județul Ilfov.

Contractele pentru noua magistrală de metrou M4 a fost adoptată

Primăria Sectorului 4 a atribuit contractele pentru proiectarea și execuția celor două secțiuni ale Magistralei de metrou de la Gara de Nord la Gara Progresul. Magistrala. M4 va include 14 stații, valoarea celor două contracte fiind de peste 2 miliarde de euro.

Asocierea turco-bulgară Dogus Insaat Ve Ticaret A.S. – Trace Group Hold – GP Group JSC a fost desemnată câștigătoarea licitației, iar subcontractanții sunt Yuksel Proje A.S. – Tert, Sixense Solutions SRL, Geostud SRL, Total Business Land Proiect SRL și Muzeul National de Istorie a României.

Totodată, compania românească Erbașu în asociere cu turcii de la Gulermark au câștigat licitația pentru cea de-a doua secțiune, de la Eroii Revoluției la Gara Progresul.

CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV | „Umbra Moscovei” peste „Winter Wonderland”. Firma „paravan” din spatele Târgului de Crăciun al lui Negoiță a fost fondată de un suspect DIICOT

Două companii bulgăreșți cercetate de procurori vor construi metroul de la Gara de Nord la Gara Progresul

Două companii bulgărești, cercetate de procurori europeni și români sunt parte a consorțiului desemnat câștigător de către Primăria Sectorului 4 la licitația de construire a primului lot din prelungirea metroului de la Gara de Nord la Gara Progresul, potrivit Club feroviar.

Firma bulgărească GP Group este cercetată de către Parchetul European (EPPO)m iar Trace Group, tot din Bulgaria, este anchetată de procurorii români.

GP Group a fost reprezentată la licitație de Ștefan Totev. Numele acestuia a apărut la finalul anului 2024 într-o anchetă a Parchetului European (EPPO), potrivit jurnaliștilor bulgari de la Bird.bg, care au explicat că este vorba de un dosar legat de corupție pe fonduri europene, cu un prejudiciu de 94,5 milioane de euro, informează Digi 24.

Concret, Parchetul European din Sofia a anunțat punerea oficială sub acuzația de fraudă a patru suspecți, în urma unei investigații referitoare la un proiect de proiectare și execuție a sistemelor de semnalizare și telecomunicații.

Cea de a doua firmă bulgărească este anchetată de către procurorii Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru t lucrări de construcție a autostrăzii Ploiești – Buzău, Lot 2, Mizil – Pietroasele, km 21+000 – km 49+350.

Cu ocazia acestor lucrări a fost necesară excavarea unor cantități importante de pământ din zonele adiacente autostrăzii, realizând așa-zisele „gropi de împrumut”. Activitatea de excavare a fost făcută fără a obține în prealabil licență de exploatare a solului de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale și fără a achita redevența datorată statului român pentru cantitatea de pământ excavată.

Prejudiciul în cauză era estimat de procurori la aproximativ 750.000 de lei, reprezentând plata redevenței datorată statului român pentru cantitatea de pământ excavată. (Mai multe detalii în Club feroviar).

17 miliarde de lei pentru Magistrala 4

Magistrala M4 va costa 17 miliarde de lei, dintre care 8 miliarde vor fi folosite efectiv pentru construcţii-montaj, se arată într-un proiect al Ministerului Transporturilor, pus în transparenţă decizională.

Noua magistrală care ar urma să lege Gara de Nord de Gara Progresul va degreva „Magistrala Corporatiştilor” de traficul în plus.

Conform datelor de la Ministerul Transporturilor, magistrala M2 este folosită la capacitate de 120%. Magistrala M4 va coborî acest procent la 85%, spun oficialii.

Cele 13 stații ale noului traseu ar urma să fie:

  • Știrbei Vodă;
  • Bogdan Petriceicu Hașdeu;
  • Uranus;
  • George Rozorea;
  • Chirigiu;
  • Filaret;
  • Eroii Revoluției 2;
  • George Bacovia;
  • Toporași ;
  • Nicolae Cajal;
  • Luică;
  • Giurgiului;
  • Progresul.

Tronson 1 – Gara de Nord – Eroii Revoluției 2

Valoarea estimată fără TVA: 5.212.725.936,58  – 6.160.494.288,69  lei

Pentru acest lot au fost depuse două oferte:

  • Ofertant unic – Gülermak Spółka z Ograniczoną Odpowiedzialnością, plus 18 terți/ subcontractanți
  • Asociere – Dogus Insaat ve Ticaret A.S. (lider), GP Group JSC, Trace Group Hold, plus 12 terți/ subcontractanți

Tronson 2 – Eroii Revoluției – Gara Progresul

Valoarea estimată fără TVA: 4.429.306.810,29 – 5.234.635.321,25 lei

Pentru cel de-al doilea tronson, a fost depusă o singură ofertă. Aceasta a venit din partea unei asocieri formate din trei firme: Construcții Erbașu (lider), Concelex, Bog’art, plus 20 de terți/ subcontractanți. 

CITEȘTE ȘI: Magistrala M4 | 17 miliarde de lei pentru decongestionarea M2 şi reducerea timpului de parcurs dintre Gara de Nord şi Gara Progresul

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

pe același subiect