Directorul adjunct de la Muzeul Municipiului București (MMB) acuză Art Safari că ocupă abuziv Palatul Dacia, în timp ce instituția pe care o conduce plătește chirii lunare de 175.000 lei către PMB.
Declarațiile lui Dan Pîrvulescu au venit după ce asociația LudiArtis, pe care el o numește „mercenarii Art Safari”, a transmis recent o sesizare către Primăria Capitalei, prin care acuză conducerea muzeului de fapte „reprobabile”, printre care încălcarea principiilor de loialitate administrativă, conflicte de interese și abuz de funcție.
Contactată de Buletin de București, directoarea Art Safari, Ioana Ciocan, a explicat că proiectul pe care îl conduce de 11 ani are un contract încheiat chiar cu Muzeul Municipiului București pentru a își desfășura activitatea în Palatul Dacia și a afirmat că nu are cunoștință despre Asociația LudiArtis.
În documentul semnat de președinta Asociației, Alesandra Goga, și adresat primarului general, sunt vizați în mod direct managerul Adrian Majuru și directorul adjunct Dan Pîrvulescu. LudiArtis a solicitat demararea unei anchete administrative și sancționarea presupuselor abateri.
Acuzații și contra-acuzații între conducerea MMB și Asociația LudiArtis
Sesizarea LudiArtis face referire la relația tensionată dintre conducerea MMB și Fundația Centrul Cultural Art Society, organizatorul evenimentului ArtSafari, care de mai mulți ani își desfășoară activitatea în Palatul Dacia, clădire aflată în administrarea muzeului. Instituția pe care o conduce plătește chirii lunare de 175.000 lei pentru a depozita patrimoniul Pinacotecii
În replică, Dan Pîrvulescu, director adjunct al MMB, a reacționat public pe Facebook și a postat plângerea.
Muzeul București acuză la rândul său organizatorii ArtSafari de „ocuparea abuzivă” a Palatului Dacia, timp de cinci ani, fără plata unei chirii.
Directorul adjunct a mai precizat că MMB ar fi obligat să suporte costuri lunare de 175.000 de lei pentru depozitarea patrimoniului Pinacotecii, în timp ce spațiul din Centrul Vechi este folosit pentru edițiile succesive ale ArtSafari.
„Inițial trebuia să fie un sezon, între timp s-au făcut cinci ani plini de ediții. Să ne aducem aminte de situația cu chiriile de la Ministerul Economiei, devoalată în presă acum două luni.
Mercenarii plătiți de ArtSafari fac presiuni asupra Primăriei Municipiului București, cerând demiterea conducerii MMB, în timp ce scormonesc în viața noastră personală”, a scris Dan Pîrvulescu.
Directorul adjunct a calificat acuzațiile LudiArtis drept „nefondate și calomnioase”.
Conflictul dintre cele două tabere a escaladat în contextul în care MMB și-a exprimat intenția de a elibera Palatul Dacia pentru a putea începe lucrările de restaurare.
Dragi reprezentanți ai ArtSafari, de acum totul va fi transparent și public, iar aceste aspecte vor fi clarificate inclusiv prin parchete”.
Dan Pîrvulescu
În documentele postate de directorul adjunct al MMB reiese că Asociația LudiArtis, despre care nu există informații la îndemână, îi acuză pe Dan Pîrvulescu și pe managerul MMB, Adrian Majaru, de încălcarea principiului loialității, existența unor conflicte de interese, conduită discriminatorie, abuz de funcție și exces de putere.
Art Safari: „Contractul e semnat de contestatar”
Contactată de Buletin de București, Ioana Ciocan, directoarea generală a ArtSafari, a precizat că „Contractul este în derulare până la sfârșitul anului. Contractul este semnat chiar de contestatar”.
Directoarea a mai spus că nu are cunoștință despre Asociația LudiArtis și că nu a auzit până acum de această organizație.
„Nu știu cine este această asociație, nu știu nimic despre ea, știu doar că noi avem un contract în derulare. Suntem cel mai mare eveniment de artă din România și vă dați seama că nu ne-am permite să folosim un spațiu abuziv, nu suntem în Burkina Faso”, a declarat Ciocan.
În ceea ce privește acuzațiile formulate de Dan Pîrvulescu pe Facebook, Ciocan le-a catalogat drept „postări inflamatorii” și a subliniat că nu poate explica de ce directorul adjunct al MMB alege să lanseze astfel de afirmații în spațiul public.
Totodată, ea a indicat că pentru detalii privind restaurarea și procedurile legate de Palatul Dacia-România trebuie să cerem informații de la Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic (AMCCRS).
Buletin de București a încercat să-l contacteze pe Dan Pîrvulescu pentru clarificări, în zile succesive, atât pe numărul personal, pe numărul indicat pe site-ul MMB, însă nu a răspuns nici mesajelor nici apelurilor.
De asemenea, nici Primăria Generală nu a răspuns solicitării BdB, până la momentul publicării acestui articol.
Istoria Palatului Pinacotecii orașului București
Palatul Dacia-România este situat în centrul istoric al Bucureștiului, pe strada Lipscani nr. 18-20.
Conform MMB, este un monument istoric de valoare națională, înscris în Lista Monumentelor Istorice, iar clădirea face parte din „Ansamblul de arhitectură Strada Lipscani” și ocupă colțul dintre străzile Lipscani, Smârdan și Stavropoleos.
Astăzi, Palatul este destinat Pinacotecii Municipiului București, parte a Secției de Artă a Muzeului Municipiului București. Patrimoniul Pinacotecii numără 2.543 lucrări de pictură românească și europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 de artă decorativă și 2.425 lucrări de grafică.
Înainte de ridicarea palatului, pe același teren s-a aflat Biserica Ghiormei Banul, ctitorită în 1564-1565.
În decursul secolelor, lăcașul a fost incendiat, refăcut, pictat și întreținut de comunitatea greacă din București. Din cauza cutremurelor, incendiilor și lipsei de resurse, biserica a intrat în ruină și a fost demolată în 1863.
Pe lângă biserică, călugării greci au construit un han pentru a genera venituri. În secolul al XIX-lea, acesta devenise unul dintre cele mai mari hanuri mănăstirești ale Capitalei.
În 1861-1863 a fost demolat, lăsând loc pentru viitoarea construcție a Palatului Dacia-România.
Societatea de Asigurări Dacia-România a cumpărat terenul în 1882 și a ridicat palatul până în 1889.
În 2012, Primăria Capitalei a inițiat proiectul „Pinacoteca Municipiului București”, iar în 2013 a cumpărat Palatul Dacia-România pentru acest scop. În 2019, clădirea a trecut oficial în administrarea Muzeului Municipiului București, urmând să devină sediul Pinacotecii.
CITEȘTE ȘI: Musicalul Rebecca la Teatrul de Operetă, ultimele trei reprezentații din acest an
