Pădurea Băneasa este plămânul verde al Capitalei, fără de care traiul în București ar putea fi posibil doar „în condiții de cuptor cu microunde”, a declarat Diana Buzoianu, ministrul Mediului, într-un interviu acordat Libertatea.
Declarația vine în contextul în care circulația auto a fost realuată în această pădure, în urma unui contract încheiat între Romsilva și două organizații ale locuitorilor din Cartierul Greenfield.
„Nu mai putem să construim încă cinci blocuri, să o mai spargem în trei drumuri paralele”
„Pădurea Băneasa este un test, un test al maturității noastre. Pădurea Băneasa este o comoară și trebuie să fie protejată și instituțiile trebuie să fie responsabile de protecția acestei păduri. Este un test al maturității în care să vedem dacă putem să colaborăm toate aceste instituții.” a explicat ministra Medului.
Diana Buzoianul a mai punctat și faptul că pădurea trebuie să rămână așa cum este, fără ca alte imobile să se mai extindă pe suprafața spațiului verde. Mai mult, demnitara a afirmat și faptul că, în timpul mandatului pe care îl are, zona Pădurii Băneasa ar putea deveni arie protejată.
„Avem nevoie disperată de această pădure. Și ea trebuie să rămână așa. Adică cum este astăzi. Nu mai putem să construim încă cinci blocuri într-o parte, în mijlocul ei să mai facem un complex, să o mai spargem în trei drumuri paralele. Nu va funcționa.
Adică pădurea asta are un rol esențial, fundamental, social, pe care noi, toate autoritățile de la masă, trebuie să înțelegem că trebuie să îl protejăm.
Și știu că sunt mulți care se uită la această pădure și cu un fel de interes pur economic. Nu o să poată ajuta bucureștenii un munte de bani, dacă tăiem pădurea asta, să ne recâștigăm sănătatea pe care o să o pierdem dacă dispare pădurea”, a menționat Diana Buzoianu.
Romsilva a „uitat” actele adiționale
Romsilva a „uitat” să îi prezinte actele adiționale din contractul încheiat cu Greenfield, potrivit Danei Buzoianu. Astfel, ministrul a aflat de anexele documentului abia în timpul dezbaterilor publice organizate pe această temă.
Contractul inițial privind dreptul de uz (PEAJ) al drumului forestier a fost semnat pe 3 martie 2025, la sediul Direcției Silvice Ilfov, de către trei semnatari.
Pe de o parte Romsilva, prin Direcția Silvică Ilfov, ca beneficiar taxă PEAJ, și pe de altă parte două asociații: Federația Greenfield Băneasa și Asociația „Impact pentru Viitor”. Cele două organizații aveau calitatea de beneficiari ai dreptului de trecere, scrie PRESShub.
Pe 29 mai 2025, Asociația „Impact pentru Viitor” semna cu Federația Greenfield Băneasa un contract de cesiune, document în urma căruia contractul inițial privind dreptul de uz (PEAJ) cu Romsilva era modificat prin intermediul unui act adițional, prin care Romsilva renunța la dreptul de a rezilia contractul.
„Zic că a uitat, mă rog, să presupunem că a uitat, că nu am de unde să știu dacă au venit cu ele sau fără ele din bună credință sau chiar din greșeală, dar am aflat într-adevăr în timpul dezbaterilor că există acte adiționale.”
„Cum spuneam, și contractul, și actul adițional au fost încheiate pe mandatul domnului Fechet. Dar eu știu discuțiile publice, la nivel public, în care domnul Fechet a cerut rezilierea contractului într-un mod cât se poate de ferm și exact în acele luni în care cerea rezilierea contractului a apărut acest act adițional.
Cu mine, de când am venit la minister, nu au existat discuții pe acest act adițional. Am cerut contractul încheiat, mi-au trimis contractul, dar au uitat să pună și actele adiționale.” a mai declarat Diana Buzoianu, în interviul pentru Libertatea.
