Milioane de EURO pentru centrul cultural invizibil al Gabrielei Firea

Milioanele de lei investite de Gabriela Firea în cultură s-au împotmolit. Centrul Cultural Lumina lipsește din peisajul cultural al Capitalei, însă excelează în achiziții făcute din bani publici: de la stații de grafică iMAC și camere video Go Pro Fusion, până la frigider, mașină de spălat și mese de călcat cu absorbție. Totuși, Primăria București are planuri mari pentru acest centru cultural: un nou sediu pentru care se alocă peste 5 milioane de euro.

Pentru a „promova excelența în cultură” și pentru „răspândirea eficientă a valorilor”, primarul Capitalei Gabriela Firea a înființat în iulie anul trecut Centrul Cultural Lumina (CCL). În subordinarea primăriei se aflau, la momentul respectiv, șapte centre sau instituții care se ocupau de proiecte culturale și educaționale, plus 14 teatre. Conform expunerii de motive, necesitatea acestui nou centru „este justificată prin satisfacerea unei nevoi culturale și realizarea uei activități de utilitate publică potrivit specificului și nevoilor locale”.

Bugetul rectificat al Centrului Cultural Lumina a fost de 6 milioane de lei. În 2019 bugetul a crescut aproape dublu, la 11 milioane de lei. Cum au fost folosiți banii publici? 

1. Editare de carte prin subvenții oferite de o instituție care nu dă subvenții

Conform raportului de activitate obținut de Buletin de București de la Centrul Cultural Lumina, acesta a devenit parțial operațional în luna octombrie. Una dintre cele două activități ale anului 2018 a fost editarea a trei cărți de cultură popularizată. 

• Anthony Quinn – O autobiografie. Păcatul Originar
• Peter Brook – Punct și de la Capăt
• Martin Esslin – Teatrul absurdului

Nicăieri în raportul de activitate nu este menționată editura Nemira, deși toate cele trei cărți aparțin de Nemira Publishing House. Mai mult, deși CCL ne-a asigurat că numele primăriei apare „vizibil și la loc semnificativ”, la o simplă căutare pe Google numele primăriei s-a făcut dispărut.

„Cele trei cărţi publicate de Editura Nemira în colecţia Yorick de artele spectacolului […] au fost publicate cu o subvenţie din partea Centrului Lumina. […] toată munca redacțională a fost realizată de colectivul editurii Nemira și de colaboratorii noștri specializați pe domeniul teatru/film.”

Am contactat editura Nemira pentru a obține o clarificare și pentru a afla dacă CCL s-a implicat în procesele de cercetare și editare.

Deși am primit un răspuns clar cum că singura intervenție a centrului a fost printr-o subvenție, Centrul Cultural Lumina ne-a comunicat ulterior că nu acordă subvenții.  

2. Proiect cultural „Teatru de Tineret” – decorul a fost cumpărat la o săptămână după începerea spectacolului

„Constă într-o cercetare asupra policromiei interpretative și o sesiune de lecturi exploratorii în vederea identificării de texte viabile în contextul obiectivelor constitutivele ale Centrului Cultural Lumina.” se arată în prezentarea evenimentului.

Pare că raportul de activitate se poate încadra la „o sesiune de lecturi exploratorii”, întrucât CCL nu a transmis nicio informație despre când și unde a avut loc evenimentul, care au fost acțiunile concrete sau cărui public țintă s-a adresat. („Vizează publicuri diverse, altele decât copiii.”) În urma unei cereri de clarificare am primit, peste 30 zile, informațiile dorite. Între 10 și 30 noiembrie a avut loc etapa de cercetare, iar de pe 4 până pe 20 decembrie 2018 a fost pus în aplicare un subiect de teatru social (necomunicat către noi) la Sala Gloria. Numărul participanților a fost de 50,  toți încadrându-se în categoria tineret, alta decât copii: „Publicul țintă rezultă din titulatura proiectului.”. 

Am luat legătura cu Teatrul Metropolis pentru a afla ce evenimente au avut loc în Sala Gloria. Ne-a fost comunicat că în luna decembrie 2018 nu a avut loc niciun eveniment. 

Întrucât nu există nicio mențiune în mediul online despre proiectul „Teatru de Tineret”, l-am contactat pe cel care ar fi susținut acest atelier, actorul Alexandru Pavel. Acesta ne-a confirmat faptul că a desfășurat „Teatru de Tineret”.  La sfârșitul lunii august a fost de acord să ne răspundă la o serie de întrebări, însă până la data publicării articolului nu am putut lua legătura cu el pentru că nu ne-a mai răspuns la mesaje.

Conform e-licitatie.ro, există două achiziții directe care menționează numele proiectului „Teatru de Tineret”. Ambele sunt pentru decor și au fost încheiate cu firma Fabrica de Decoruri. Mai există un alt contract cu aceeași firmă, încheiat la o zi distanță față de celelalte două, pentru achiziție de mobilier. Deși Centrul Cultural Lumina a susținut că proiectul a început pe 4 decembrie, decorul a fost cumpărat abia pe 12 și 13 decembrie.  

Firma Fabrica de Decoruri a fost înființată în septembrie 2018, cu trei luni și jumătate înainte de a primi contractele de 100 mii de lei.

3. Consultanță externă care să facă treaba angajaților

Conform organigramei, Centrul Lumina are 15 posturi, dintre care 3 de conducere. De-a lungul timpului, au fost contractate mai multe firme private care să îndeplinească întocmai atribuțiile angajaților.

Prima cumpărare directă a Centrului Cultural Lumina a avut loc la jumătatea lunii noiembrie 2018 și a fost cu firma Performance in Training and Consulting. 19.000 lei au fost cheltuiți pentru consultanță în domeniul achizițiilor. În 2019 am identificat un al doilea contract cu aceeași firmă, pentru aceleași servicii. Suma plătită: 112.000 lei. 

Asta în ciuda faptului că CCL are propriul compartiment de achiziții. 

Tot de consultanță externă a fost nevoie și pentru: control intern managerial, servicii de securitate în muncă, control financiar preventiv și gestiune financiară și raportări. În total, instituția a plătit mai mult de 70.000 EURO pentru activități care ar fi trebuit îndeplinite de proprii angajați. 

4. „Steaua fără nume”

În raportul de activitate scrie că în prima jumătate a anului 2019 „ne-am aliniat imperativelor financiare și am derulat activități de pregătire și cercetare.” Activitatea propriu-zisă a început după ce Buletin de București a trimis cereri de acces la informații publice și, așa cum susține CCL, după data adoptării bugetului rectificat. 

Piesa de teatru „Steaua fără nume” a fost pusă în scenă de patru ori, prima dată pe 28 august, apoi pe 2, 3 și 26 septembrie. S-au consemnat 400 de participanți. Printre actori se numără și Alexandru Pavel, cel care a ținut atelierul „Teatru de Tineret”. Centrul Lumina ne-a anunțat că va continua acest proiect.

5. Expoziția întârziată „Semnele teatrului” 

CCL ne-a transmis că a organizat o expoziție de afișe din perioada 1985-2019 la Biblioteca Națională a României, începând cu 20 august. L-am contactat pe reprezentantul departamentului de evenimente culturale al Bibliotecii Naționale în urmă cu aproximativ două săptămâni și acesta ne-a comunicat că nu a avut loc o astfel de expoziție. 

Pe 11 octombrie am vizitat biblioteca și am aflat că expoziția s-a deschis în urmă cu câteva zile, deși pe posterul evenimentului scrie că este disponibilă „din 20 august la Biblioteca Națională a României”. Pentru a monta afișele Adrianei Grand a fost nevoie de trei luni; sala expoziției a fost închiriată de pe 1 iulie.

6. Tehnologie de ultimă oră

Conform achizițiilor, Centrul Lumina operează cu tehnologie performantă, de la stații de grafică iMac Pro până la camere video Sony. O parte dintre ele au fost cumpărate la suprapreț. Activitatea Centrului Cultural Lumina până în momentul publicării articolului nu justifică nevoia de a cumpăra aceste produse.

De asemenea, Lumina s-a aprovizionat și cu electrocasnice: frigider, mașină de spălat, aspirator, fier de călcat, mese de călcat cu absorbție, generator de abur profesional și mașină de cusut industrială. 

7. 20.000 euro pentru proiectoare de scenă 

Toate piesele de teatru și atelierul pe care Centrul Cultural Lumina susține că le-au organizat au avut loc în locații exterioare sediului instituției, precum Teatrul Dramaturgilor. Totuși, acest lucru nu i-a împiedicat să achiziționeze echipamente de scenă de 20.000 euro. 

La începutul lunii decembrie 2018, înainte de a cumpăra decorul pentru „Teatru de Tineret”, instituția a procurat 33 de proiectoare, 16 voleuri și 15 reflectoare.

8. Legitimizare prin revistă online

În mediul online Centrul Cultural Lumina nu deține niciun website sau pagină de social media și nu pot fi găsite informații despre el pe browsere de căutare. Pe 13 august 2019 , a fost lansat proiectul editorial amfiteatru.com cu cronici, opinii și articole despre lumea teatrului. Toate articolele afișate pe site la data lansării erau semnate de două nume: Dana Ionescu și Monica Andronescu. Ce au în comun ele? Editura Nemira. 

Traducerea din limba engleză a cărții Punct și de la capăt (carte pe care CCL susține că a editat-o, dar pentru care Nemira spune că a primit o subvenție) a fost realizată de Dana Ionescu. După ce a fost 10 ani redactor-șef la editura Nemira, Dana Ionescu s-a angajat ca expert cultural la Centrul Lumina și este redactor-șef adjunct la amfiteatru.com. 

Monica Andronescu: acest nume apare pe toate cele trei cărți în care s-a implicat, într-un mod sau altul, Lumina. A fost coordonator al colecţiei de carte de teatru Yorick, a Editurii Nemira. În prezent, este redactor la Ziarul Metropolis, consultant artistic la Teatrul Nottara și redactor-șef la amfiteatru pe bază de contract de drepturi de autor. 

Un sediu oficial, un sediu ascuns și un sediu de 1,6 milioane de euro

Conform hotărârii de înființare, Centrul Cultural Lumina își desfășoară activitatea pe Bulevardul Regina Elisabeta nr. 47. La aceeași adresă se găsește Primăria Municipiului București (PMB). 

Angajații Centrului Lumina „cultivă autenticitatea creației artistice” (așa cum afirmă obiectul lor de activitate) nu doar în sediul oficial, ci și într-un bloc cu risc seismic de pe strada Viișoarei nr. 2. Șapte angajați ai instituției se bucură de 250 mp în plus.

Tot pe bulevardul Regina Elisabeta urmează să fie noul sediu de 800 mp al Centrului Cultural Lumina. Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a decis în 2017 cumpărarea fostului Cinema Lumina de la societatea Espaco Investment la prețul de 1.6 milioane de EURO. Un an mai târziu CGMB a hotărât ca acesta să fie viitorul sediu Lumina. 

Pe 31 iulie 2019, CGMB aproba finanțarea din bugetul propriu pentru renovarea spațiului proaspăt achiziționat pe Regina Elisabeta 32. Valoarea investiției este de aproape 23 milioane de lei, iar durata de execuție este de 12 luni. 

„În prezent fațadele și în special fațada principală către B-dul. Regina Elisabeta, sunt afectate de trecerea timpului, ele pastrându-și volumetria, forma și dimensiunile folurilor și decorațiunilor inițiale.”

Referat de aprobare a indicatorilor tehnico-economici

Laudele aduse Gabrielei Firea dau roade

Anul trecut primarul Bucureștiului Gabriela Firea a publicat pe pagina ei oficială de Facebook textul unei scrisori de susținere semnată de peste „30 de intelectuali de marcă și binecunoscuți campioni sportivi”. 

„Doamna Gabriela Firea a avut încă din primele zile de mandat o viziune clară în ceea ce priveşte viaţa culturală şi sportivă a Capitalei. Bilanţul de la jumătatea mandatului este extrem de pozitiv şi rezultatele obţinute sunt peste aşteptări, datorită atenţiei speciale cu care au fost create condiţiile necesare actului artistic.”

Fragment din scrisoarea de admirație

Directorul Centrului Cultural Lumina George Costin a semnat această scrisoare. George Costin este actor și a jucat în multe piese de teatru pe scena românească. De asemenea, a avut multe apariții împreună cu Alexandru Pavel, coordonatorul atelierului „Teatru de Tineret”.

Editor: Oana Despa