Au fost contestate lucrările pe canalele ANIF din Otopeni, acolo unde au fost descoperite mai multe probleme. În zonă există inclusiv o specie protejată de țestoasă.
La jumătatea acestei luni, ar urma să fie demarate lucrările, însă locuitorii au semnalat mai multe nereguli, printre care și ilegalitatea acestora și motive nejustificate pentru realizarea lor.
De ce au fost contestate lucrările pe canalele ANIF din Otopeni
Grupul Civic Otopeni Verde a trimis o adresare oficială către Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare – Filiala Ilfov și alte autorități, printre care și Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Garda de Mediu, prin care formulează obiecții în legătură cu reluarea lucrărilor pe canalele ANIF din zona Otopeni – Tamași – Corbeanca – Tunari – Dimieni.
Lucrările ar urma să fie demarate începând cu 15 octombrie 2025. Reprezentanții Grupului Civic Otopeni Verde susțin că lucrările sunt reluate în mod ilegal deoarece nu există un acord de mediu.
„Potrivit informațiilor publice disponibile, Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov a emis doar Decizia de evaluare inițială 50/03.03.2025, în care stabilește că este necesară declanșarea procedurii de evaluare a impactului de mediu pentru proiectul depus, fără a emite o decizie de încadrare și fără acordul de mediu.
În consecință, reluarea lucrărilor este prematură și contravine dispozițiilor art. 7 și 9–11 din Legea nr. 292/2018, care prevăd că nicio activitate nu poate fi demarată înainte de încheierea procedurii și de obținerea deciziei finale de mediu.”, se arată în documentul Grupului Civic Otopeni Verde, care solicită suspendarea lucrărilor până la finalizarea procedurii legale.
O specie protejată a fost observată în apropierea canalelor ANIF
Cetățenii mai acuză că lucrările pot afecta speciile protejate, cum ar fi țestoasa de apă europeană Emys orbicularis. Aceasta este o specie de interes comunitar și strict protejată conform Anexei 4A din OUG nr. 57/2007.
„Această observație confirmă prezența speciei în proximitatea canalelor ANIF Ilfov, ceea ce impune ca lucrările planificate să fie supuse unei evaluări riguroase de impact asupra biodiversității, cu includerea măsurilor specifice de protecție a habitatului și a perioadelor biologic sensibile (hibernare, reproducere).
Conform art. 33 alin. (1) din OUG 57/2007, autoritățile și titularii de lucrări au obligația de a evita deteriorarea habitatelor naturale și deranjarea speciilor protejate, chiar în afara ariilor protejate.
Solicităm ca aceste date să fie transmise către APM Ilfov, pentru reevaluarea proiectului conform art. 10 alin. (4) din Legea 292/2018, întrucât reprezintă informații noi privind impactul asupra mediului mai ales ca sunt mult mai multe specii protejate decât cea găsită întâmplător de mine și este necesar și obligatoriu prin lege un studiu de impact.”, se mai precizează în document.
De ce lucrările ar fi nejustificate
De asemenea, Grupul Civic Otopeni Verde a menționat că, în cele mai multe comunicate oficiale, lucrările sunt justificate prin sesizările cetățenilor în legătură cu mirosul neplăcut provocat de vegetație. Reprezentanții grupului consideră „eronată și incompletă” această abordare.
Mirosurile neplăcute și degradarea calității apei nu ar fi provocate de vegetație, de fapt, ci de deversările neconforme de ape uzate – menajere sau industriale – prezente de-a lungul canalelor.
„Vegetația, dimpotrivă, contribuie la filtrarea naturală, oxigenarea apei, stabilizarea taluzurilor și reducerea
colmatării, fiind o componentă esențială a echilibrului ecologic. În plus, pentru limitarea consecințelor negative ale poluării apelor, considerăm că nu este de dorit ca apa poluată să ajungă rapid în emisar, cu excepția situațiilor extreme, în care se impune evacuarea apei în exces pentru evitarea inundațiilor.”, mai transmit reprezentanții grupului.
De altfel, Asociația Otopeni Verde a propus deja o măsură pentru a reduce acest tip de poluare. Este vorba despre petiția „Cine deversează?”, prin care se solicită introducerea obligativității panourilor informative la gurile de deversare, pentru a responsabiliza beneficiarii și pentru a creștere transparența publică.
Grupul mai acuză că nu au fost prezentate măsurători hidraulice, analize de risc sau un document tehnic prin care să fie atestat riscul real de inundații provocat de vegetație. Potrivit observațiilor directe din teren, vegetația „nu obstrucționează trecerea apei mai mult decât casetările artificiale existente, iar acolo unde chiar există colmatare punctuală, se poate interveni selectiv, nu prin defrișări generalizate.”.
„Prin urmare, lucrările de decolmatare și distrugere a vegetației pe scară largă nu se justifică nici tehnic, nici economic, nici ecologic, generând cheltuieli nejustificate de bani publici și costuri de mediu semnificative.”, mai arată documentul.
Vegetația de pe canale, clasificată greșit
În documentația de atribuire aferente lucrărilor, reiese că vegetația de pe canale este clasificată drept „vegetație de tip tufișuri și arbuști cu diametru de până la 10 cm”, ceea ce ar fi greșit, potrivit reprezentanților Grupului Otopeni Verde.
Încadrarea este „eronată” deoarece vegetația ar fi, în schimb, „preponderent forestieră” și include arbori de talie mare, maturi (salcie, plop, arin etc.), dar și formațiuni ripariene cu valoare ecologică ridicată.
„Prin urmare, lucrările de defrișare a acestei vegetații intră sub incidența Codului Silvic și trebuie tratate ca exploatări forestiere, nu ca simple curățări de arbuști.
Lemnul rezultat din astfel de tăieri trebuie inventariat, evaluat și valorificat legal, prin acte de proveniență și evidență contabilă, nu eliminat ca ‘rest vegetal’.”, au mai precizat reprezentanții grupului în adresare, solicitând clarificarea regimului juridic al vegetației tăiate.
Alte probleme produse de lucrările pe canalele ANIF
Grupul a semnalat mai multe probleme care au rezultat în urma lucrărilor de defrișare și decolmatare efectuate anterior pe canalele ANIF. De exemplu, taluzurile au fost complet defrișate și lăsate neprotejate. Acest lucru a dus la eroziune, prăbușiri locale și colmatarea mai rapidă a canalelor.
După lucrări, din cauza vegetării necontrolate, s-a ajuns la apariția ambroziei și a lăstarilor pe fundul canalelor. Pe de altă parte, zonele în care nu au existat intervenții au rămas echilibrate din punct de vedere ecologic.
O altă problemă este faptul că în teren au rămas elemente constructive, care ar putea bloca scurgerea apei în cazul unor ploi abundente. Materialele rezultate din lucrări, precum nămol, resturi vegetale, aluviuni etc. au rămas abandonate pe maluri, fără a fi depozitate controlat și formând un mâl ridicat, care poate fi un obstacol pentru apele pluviale.
Există și suspiciuni de nereguli în legătură cu respectarea Codului Silvic și depășirea zonelor de competență ANIF, verificate de Garda Forestieră.
În anumite segmente, a fost executată greșit panta canalelor, lucru care a provocat inversarea sensului de scurgere, precum și la inundarea terenurilor agricole adiacente. Toate aspectele menționate au fost documentate fotografic.
Grupul Civic Otopeni Verde solicită, printre altele, anularea desfășurării lucrărilor, în formatul actual, întrucât nu este respectată legislația de mediu, iar la lucrările efectuate anterior au fost constate probleme. O altă solicitare este reluarea procesului de evaluare, care ar trebui să includă și aspectele menționate, cum ar fi prezența în zonă a țestoasei Emys orbicularis.
CITEȘTE ȘI Un nou accident în „punctul morții”, pe Centura Capitalei: șase răniți, trafic blocat la Mogoșoaia
