Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Wednesday , 9 July 2025
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleMainTransport

Licențe la liber pentru transportul interjudețean de pasageri. Cum se vor schimba traseele din București, Ilfov și restul țării

24
Licențe la liber pentru transportul interjudețean

Licențe la liber pentru firmele care vor să facă transportul de pasageri între localitățile României. Piața a fost complet liberalizată de la 1 iulie 2025, prin urmare orice companie poate solicita și obține un traseu fără restricții arbitrare.

Liberalizarea a eliminat barierele administrative și criteriilor subiective prin care anumite firme erau privilegiate. De acum, autoritățile nu vor mai decide „cine” primește trasee, ci doar „ce” trasee sunt disponibile. Orice operator va putea solicita licență în platforma digitală – Rețeaua Națională de Mobilitate Rutieră – gestionată de Autoritatea Rutieră Română, conform Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, citată de către publicația Apix.

Cererile vor fi aprobate în ordinea depunerii, fără limitări asupra graficelor de circulație, atât timp cât se respectă condițiile tehnice (autobuze dotate cu aer condiționat, vechime ≤ 9 ani, deținere legală etc.).

Licențe la liber pentru transportul interjudețean. Flixbus deschide noi rute în România

O dată cu această mutare, Flixbus, cea mai mare companie de transport din Europa, echivalentul Uber pentru autocare, a lansat noi 10 rute în România, cu legături între : Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Oradea, Craiova, Arad, Botoşani şi Satu Mare.

Preţurile biletelor încep de la 9,99 lei per sens şi sunt valabile pentru toate rutele interne din reţea, în funcţie de momentul rezervării şi disponibilitate.

„Ne propunem să oferim o alternativă reală la transportul interurban tradiţional, printr-o reţea sigură, digitalizată şi bine conectată, construită împreună cu parteneri locali.

Conectăm peste 50 de oraşe şi răspundem nevoii tot mai mari de opţiuni eficiente de călătorie. Ne dorim să contribuim şi la dezvoltarea turismului local, oferind acces facil către destinaţii din întreaga ţară, inclusiv zone mai puţin conectate până acum”, a declarat Adrian Răşoiu, director business development, FlixBus România, citat de Știrile Pro TV.

Alte companii internaționale au anunțat că au de gând să vină în România:

  • Renter – start-up de mobilitate urbană, cu tradiție în microbuze electrice, lucrează la scenarii de extindere pe rute regionale, profitând de infrastructura digitală și tichete electronice.
  • BYD România – parte a grupului chinez BYD, cunoscut pentru autobuze electrice în Ungaria; au declarat că sunt pregătiți să introducă curse electrice interjudețene, dacă cererea și politicile de susținere vor apărea
  • O serie de firme de transport regionale, mai mici, din Transilvania și Moldova, și-au exprimat interesul de a închiria licențe și autobuze moderne pentru rute secundare neacoperite. (sursa Apix).

CITEȘTE ȘI: Ce televiziuni de știri vor primi 4,8 milioane de lei de la Primăria Sectorului 4, pentru promovarea realizărilor instituției

UNTRR: Pasagerii din ziua de azi nu mai vor să meargă la autogară

Buletin de București a discutat despre liberalizarea pieței de transport interjudețean de pasageri cu secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), Radu Dinescu.

„Liberalizarea transportului de persoane în România salvează transportul de persoane în sine și oferă o mobilitate colectivă mai atractivă pentru pasageri, mai ales dacă firmele vor alege să se modernizeze și să folosească tehnologia. 

Astăzi, cel care vrea să meargă, de exemplu, la Suceava de la București trebuie să se ducă în Militari, la autogară, la ora 8:30.

Dar pasagerii din ziua de azi nu mai vor să meargă din Pantelimon sau din Colentina în Militari ca să plece la Suceava, ci ar vrea să plece la Suceava din cartierul lor, dacă se poate și trebuie. 

Este extraordinar de important ca transportul de persoane, cel cu autocarul, să fie cât mai disponibil în toate felurile vizavi de punctele de plecare, vizavi de orar, vizavi de modul de cumpărare a biletelor”, a declarat Radu Dinescu, pentru Buletin de București.

Secretarul general al UNTRR a făcut o analogie cu cola. „O găsim peste tot, doar întinzi mâna și o ai. Dacă se dădea numai în anumite locații și numai la anumite ore, nu cred că avea volumul ăsta pe care îl are pe întreg globul. Așa se va întâmpla și în cazul transportului de persoane cu autocarul.”

Liberalizarea va aduce un mare plus pentru companiile de transport și pentru cetățeni, deoarece competiția va crește, calitatea vehiculelor se va îmbunătăți, calitatea serviciilor se va îmbunătăți, crede Radu Dinescu.

Dacă n-ai monopol, concurența reglementată de un arbitru nu poate să aducă decât beneficii atât pentru furnizorii de servicii de transport, cât și pentru călători, pentru clienți, ca să zic așa, ceea ce va fi un mare plus.

Radu Dinescu, secretarul general al UNTRR

Nu este o garanție că prețurile vor scădea

Cât privește prețurile, faptul că acum există licențe la liber pentru transportul interjudețean nu garantează o scădere, din cauza celorlalte elemente care influențează tarifele.

„În condițiile de astăzi, când vedem că acciza crește cu 10% și crește prețul petrolului, este greu să anticipezi o creștere sau o scădere. Depinde foarte mult de ceea ce se întâmplă.

Trebuie privit la nivel global, regional și național. Creșterea accizei cu 10% doar în Românie este o chestie care ne afectează în mod direct costurile de trai. 

Celelalte state din jur, de exemplu, au valori ale accizei care fie sunt mai mici, de până la 330 euro la 1.000 de litri, cât e minimul din Uniunea Europeană la motorină, fie autoritățile din șase state membre din UE permit operatorilor de transport recuperarea supraccizelor, adică ce este peste această valoare minimă.

Practic, aceste state permit operatorilor de transport, prin cadrul legal european, să recupereze sumeloe pe care le-au plătit. Nu le de nimeni din buzunarul statului, ci le de înapoi., după ce acești operatori au plătit bani ca taxe la stat. 

Mai mult, în trei din șase țări se rambursează 100% din supraacciză. În Slovenia, de exemplu, dacă este 330 euro minim și ei pun supraaccize 95 euro în plus față de minim, operatorii pot să recupereze toți cei 95 de euro“, iar exemplele pot continua”, a explicat, pentru Buletin de București, secretarul general al UNTRR.

CITEȘTE ȘI: Coordonatorul Masterplanului Velo, despre lățimile minime ale pistelor pentru biciclete: „Este o neînțelegere”

Licențe la liber pentru transportul interjudețean. Ce avantaje sunt pentru bucureșteni și ilfoveni

Liberalizarea pieței transportului de pasageri va aduce ca prim beneficiu noi trasee dinspre București spre țară, rute care până acum fie nu erau acoperite, fie erau acoperite deficitar.

De exemplu, Flexibus a anunțat deja că introduce o cursă București-Iași.

„Cu siguranță lucrurile astea se vor așeza foarte bine în piață. Dar mai sunt niște detalii de rezolvat. Liberalizarea de-abia zgârie suprafața. Are multe detalii care pot să facă diferența între o liberalizare reală și o liberalizare simulată.

Autoritatea poate să spună ‘Puteți să operați orice autocar’, dar să nu vă dau stații.

Trebuie să avem în vedere că piața este destul de fragmentată, adică aproape 90% din companiile de transport rutier de persoane au sub 10 vehicule.

Sunt 3.200 de companii de transport de persoane în România, care operează vreo 26.000 de vehicule licențiate, cu peste 8+1 locuri. Dacă ne uităm la evoluția din ultimii 3 ani, numărul companiilor a scăzut cu vreo 10%, de la vreo 3.500 la 3.200, în timp ce numărul de vehicule a rămas constant.

Putem aprecia că asta înseamnă ușoară consolidare a pieței, să zicem, dacă se menține numărul de vehicule la un număr de operatori de transport un pic mai scăzut.

Radu Dinescu, secretarul general al UNTRR

Prețul corect nu înseamnă neapărat cel mai ieftin, ci cel mai bun raport între tarif și calitate.

„Mai multe persoane vor veni în transportul de pasageri prin această liberalizare, pentru că este mai disponibil, mai accesibil. Inclusiv straini aterizează în București și dacă pot să-și rezerve un bilet, o rută, să știe să aibă predictibilitate, să știe prețul, atunci volumul de călători ar crește”, a menționat Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România.

Autori

  • Alexandru Stan

    Sunt elev la un colegiu de prestigiu din Capitală și reporter la Buletin de București. M-am născut și am crescut cu mândrie în Capitală, oraș al poveștilor, al tramvaiului tras de cai și al căsuțelor cu portiță și cișmea. Prin articolele mele, mă străduiesc să descriu cu acuratețe viața din București pe ecranele cititorilor noștri și încerc totodată să fac accesibile subiecte de interes general tuturor, de la mic la mare.

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Alexandru Stan

Sunt elev la un colegiu de prestigiu din Capitală și reporter la Buletin de București. M-am născut și am crescut cu mândrie în Capitală, oraș al poveștilor, al tramvaiului tras de cai și al căsuțelor cu portiță și cișmea. Prin articolele mele, mă străduiesc să descriu cu acuratețe viața din București pe ecranele cititorilor noștri și încerc totodată să fac accesibile subiecte de interes general tuturor, de la mic la mare.