Instituțiile publice din București au marcat finalul anului 2025 printr-o serie de achiziții de tehnologie de ultimă generație și au sfidat astfel discursul oficial despre austeritatea bugetară. Achizițiile din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), prezentate de platforma Banii Noștri, arată că funcționarii statului au „o nevoie urgentă” de a comunica prin dispozitive lansate pe piață cu doar câteva luni în urmă. Centrul Național de Sănătate Mintală și o fundație a Academiei de Științe Agricole figurează pe lista entităților din Capitală care cumpărată telefoane mobile de ultimă generație, iPhone 17 Pro și Pro Max, ale căror prețuri depășesc, în unele cazuri, salariul mediu net din economie.
În timp ce de la vârful Executivul se reclamă probleme majore pentru bugetul de stat și se dictează majorări de taxe și impozite pentru populație, prioritățile de achiziție de la câteva instituții din Capitală s-au îndreptat către telefoane mobile din gama de lux, specifice mai degrabă influecerilor sau mediului de business privat decât instituțiilor publice.
Cosmic Orange pe banii Sănătății
Cea mai costisitoare achiziție identificată de platforma Banii Noștri în rândul instituțiilor bucureștene analizate aparține Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (CNSM), din strada Bodești, Sectorul 1. Instituția, aflată în subordinea Ministerului Sănătății, a parafat pe 25 noiembrie o cumpărare directă în valoare totală de 39.278 de lei, echivalentul a peste 7.700 de euro.
„Coșul de cumpărături” al CNSM a inclus vârful de gamă al celor de la Apple: un iPhone 17 Pro Max de 512GB și două telefoane iPhone 17 Pro, tot de 512GB. Funcționarii nu au optat pentru culori standard, ci au specificat în comandă nuanța „Cosmic Orange”, un element de branding specific noii serii lansate.
Pe lângă telefoane, instituția a cumpărat și trei seturi de căști Airpods Pro de peste 1.000 de lei bucata.
Descrierea achiziției din SEAP menționează laconic „achiziție aparatură și accesorii în cadrul Programului pentru servicii de sănătate”, fără a detalia modul în care culoarea sau capacitatea de stocare de jumătate de terabyte a telefoanelor influențează calitatea actului medical sau politicile antidrog.
Agricultură cu ecran OLED iPhone 17 Pro
O altă achiziție care ridică semne de întrebare privind oportunitatea cheltuirii banului public vine din zona academică. Fundația „Patrimoniul ASAS”, entitate legată de Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, a achiziționat la începutul lunii decembrie un telefon Apple iPhone 17, 256GB, modelul 5G, pe culoarea negru.
Prețul acceptat pentru acest dispozitiv a fost de 4.119 lei fără TVA. Deși suma este mai mică în comparație cu achizițiile masive de la Sănătate, achiziția rămâne relevantă pentru perioada în care a fost făcută – luna cadourilor.
Harta națională a telefoanelor de mii de euro
Fenomenul nu este izolat la nivelul Capitalei ci este o tendință generalizată la nivel național, unde instituții publice pare că au intrat în competiție pentru cele mai noi gadgeturi.
Primăria Tarna Mare din județul Satu Mare a cumpărat opt telefoane iPhone 17 Pro, în valoare de aproape 44.000 de lei, utilizând, conform datelor disponibile, fonduri europene.
În sudul țării, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Călărași a achiziționat nouă telefoane iPhone 17 Pro la mai puțin de două săptămâni de la lansarea oficială a acestora. Costul total suportat de instituție s-a ridicat la aproape 49.000 de lei.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca a ridicat ștacheta specificațiilor, optând pentru un model iPhone 17 Pro Max cu o capacitate de stocare de 1TB, un spațiu de stocare uriaș, folosit de regulă pentru filmări la rezoluție înaltă, nu pentru documente administrative.
De altfel, publicația Spotmedia, care a readus în atenția opiniei publice acest fenomen, a analizat în detaliu două astfel de cazuri de la primării de comune din țară și a discutat cu primarii care au aprobat achizițiile, pentru a înțelege de ce au fost necesare telefoane din cea mai recentă generație într-o instituție publică.
