Sunt doi ani de când o asociaţie nonguvernamentală din Bucureşti îşi doreşte să regenereze spiritul comunitar la bloc şi să transforme micro-comunităţile urbane din România în huburi sustenabile. Până în 2024, cei de la “Între Vecini” îşi propun să aibă o asemenea comunitate în fiecare judeţ al României. Mai exact, comunităţile selectate în program vor primi un kit de panouri fotovoltaice şi susţinerea financiară pentru a desfăşura 10 activităţi în fiecare an, pe teme ce ţin de Mediu, Sănătate, Resurse, Mobilitate şi Eficienţă Energetică.
Sabina Mihăilescu, program manager la “Între Vecini”, visează la o lume a micilor comunități, cât mai independente și mai contributive la salvarea planetei. Așa a luat naștere ideea unui proiect care să ajute oamenii care locuiesc împreună să-și gospodărească mai bine spațiile comune, să consume mai puțină energie.
“Ar trebui să demonstrăm că aceste comunităţi microurbane din România, cum le numim noi, adică asociaţiile de proprietari, pot deveni huburi sustenabile şi asta se întâmplă fie prin intervenţii tehnice, adică montat de panouri fotovoltaice, pompe de căldură, staţii de încărcare pentru maşini electrice, fie prin intervenţii de comunitate: adică reamenajarea grădinii, astfel încât să susţină fauna locală sau stupuri de albine pe acoperiş sau fiecare locatar învaţă cum să îşi facă o mică grădină pe balcon”, a declarat, pentru Buletin de Bucureşti, Sabina Mihăilescu, program manager “Între Vecini”.
Proiectul a primit finanțare de Climate Reality și exact înainte de a începe implementarea lui, pandemia a pus pe pauză orice acțiune. A fost reluat în 2021, cu lansarea unui pilot. O singură asociație urma să primească un kit fotovoltaic care urma să alimenteze cu energie spațiile comune și finanțare pentru acțiuni comunitare.
“Trebuia să fie un bloc relativ micuţ, deoarece cu cât e mai mare, cu atât costul panourilor fotovoltaice pe care le montăm e mai mare. Dar nici să fie atât de micuţ, încât să fie şase apartamente. Al doilea lucru foarte important a fost să avem acordul asociaţiei de proprietari”, mai spune Sabina Mihăilescu.
Pilotul programului a fost lansat deja, și a fost o competiție acerbă între 88 de asociații de proprietari. Finanţarea de 9.000 de euro şi kitul fotovoltaic au ajuns la asociația de proprietari Blocul 46 de pe strada Ghirlandei Nr. 5, din Sectorul 6. Blocul are 4 etaje cu 60 de apartamente, a fost construit în anii 1960 și are un format similar majorității blocurilor din perioada socialistă din București. În iulie 2022 a fost instalat pe terasa blocului sistemul PV format din 15 panouri fotovoltaice, cu o putere instalată de 5kWh.
“Noi acoperim doar energia din activităţile aferente asociaţiei de proprietari: lumina pe scară, lift, panourile de pe scară, senzori, tot ce funcţionează cu energie pe scară”, precizează Sabina Mihăilescu.
Asociația din programul pilot a organizat deja și o serie de activități comunitare și urmează să aibă loc toate cele 10 în următorul an, se precizează pe pagina proiectului.
Singura problemă nerezolvată, încă, este conectarea panourilor voltaice de pe acoperișul blocului la sistemul energetic național. Cu alte cuvinte, asociația să devină prosumator. Problema este strict de competența furnizorului de energie din zonă care din mai nu a reușit să proceseze dosarul și să monteze contorul dual special.
Sabina Mihăilescu rămâne însă optimistă. Poate era nevoie de această experiență ca furnizorul de energie să-și stabilească niște proceduri de lucru cu asociațiile de proprietari, și la următorul proiect se vor mișca mai repede.
“Prima piedică a fost legată de faptul că nimeni nu ştia ce facem noi. Iniţial, noi nu am ştiut dacă avem nevoie de autorizaţie de la ISU. I-am sunat, n-au ştiut nici ei, că dacă e o situaţie cu care nu te mai confrunţi e greu să zici, da, aşa trebuie să procedaţi. Am mai aşteptat o grămadă după aprobări, ca să înţeleagă lumea ce facem sau ca să obţinem anumite acte pentru certificatul de prosumator. În demersul acesta, îţi trebuie, ca persoană juridică, ceva de la Registrul Comerţului dar noi, fiind asociaţie de proprietari, nu suntem la Registrul comerţului. Funcţionarii nu sunt familiarizaţi cu aceste demersuri. Nu ne-a opus nimeni beţe în roate, dar oamenii nu ştiau ce să facă, pentru că era o situaţie complet nouă, dar am rezolvat-o până la urmă”, mai spune Sabina Mihăilescu.
Această documentare este parte a unui proiect derulat de Centrul Român de Politici Europene (www.crpe.ro) care susține o implicare extinsă a comunității în procesele de decizie de la nivel local pentru a promova investiții coerent fundamentate, servicii și politici publice eficiente și transparente la nivel local.
Material realizat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
