Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Wednesday , 4 December 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleEditorialMain

EDITORIAL | Ingredientele dezastrului de la București. Forțele extremiste nu aveau cum pierde

67
Ingredientele dezastrului de la București
Ingredientele dezastrului de la București

Dacă privim ultimii cinci ani la rece, fără emoții, vom vedea că era greu să obținem un alt deznodământ. Să enumerăm ingredientele dezastrului de la București.

Pandemia a fost tratată militar, cu uniforme, comunicări seci, lipsite complet de empatie, conferințe de presă la miezul nopții, centre de vaccinare pentru specialii din serviciile secrete și militari, prima senzație acută că statul este controlat de o juntă militaro-securistă care se folosește de virus pentru a-și mări puterea. Inevitabil, a produs o reacție de respingere din partea românilor.

A urmat marea trădare a lui Iohannis și a PNL. Nu trebuia să fii alegător al celor doi ca să observi ticăloșia cu care și-au încălcat angajamentele. Trei ani la rând, au transmis că nu le pasă decât de funcții, îmbogățire personală și distribuirea de bani către rude și pile.

Alegătorii PSD au fost la rândul lor nedumeriți. Desigur, pesediștii mai fuseseră în alianță cu PNL, în infamul USL. Dar acum, s-au aliat nu împotriva celui perceput ca fiind dușmanul (Băsescu, în 2012), ci chiar cu dușmanul.

Iohannis a dus o campanie anti PSD din 2015 până în 2021. Când Antena 3, televiziunea prin care electoratul pesedist își descărca frustările, a încetat să îl mai critice pe Iohannis, oamenii aceștia au rămas ai nimănui. Și s-au mutat la AUR, iar cei mai radicali dintre ei la Șoșoacă și mai nou la Georgescu.

CITEȘTE ȘI: VIDEO | Becali, parlamentar AUR de București: „Eu nu negociez cu femeile”

Războiul din Ucraina a adăugat două ingrediente în această ciorbă: au explodat prețurile (nu doar în România), făcând ca viața să devină tot mai costisitoare, și a reînviat teama de război. PSD și PNL, conduse în mare parte de imbecili lacomi, au luat numai decizii care au îngreunat situația economică.

Am ajuns la cea mai mare inflație din UE, iar datoria externă continuă să crească exponențial. Tema datoriei externe este una sensibilă în România, mai ales în contextul creșterii nostalgiei, pentru că mulți dintre votanți, chiar dintre cei tineri, au această referință a datoriei zero a lui Ceaușescu din 1989.

Nu contează detaliile, nimeni nu este interesat de detalii. În plus, românii, chiar și dintre cei care nu se pricep la economie, au simțit că datoriile astea sunt făcute mai degrabă pentru a îndestula pilele plasate în sinecuri, pensionarii speciali și bugetarii apropiați de partid.

În timp ce majoritatea românilor se gândea cum va mai plăti mâine facturile, citea în presă despre salariile uriașe ale diverșilor secretari de stat, directori, membri ai CA. Un dezmăț uriaș, pe bani noștri și îndatorând țara.

Un alt element care a fost ignorat de mulți analiști, dar cred eu că a contribuit decisiv la cei 30% pe care i-au obținut suveraniștii și extremiștii în Parlament, este justiția.

Și aici, nu detaliile au fost importante, ci evidența faptul că justiția, în apărarea cărora mulți români au ieșit în stradă, mai funcționează doar pentru a elibera infractori.

Cazul 2 Mai a revoltat, scăparea lui Mario Iorgulescu a înfuriat, achitările pe bandă rulantă a unor moguli deja condamnați a enervat. Presa cumpărată (încă unul dintre ingredientele dezastrului de la București) a tăcut și politicienii au crezut că oamenii nu vor remarca.

Dar oamenii au remarcat. Și au ținut minte. Este o butadă veche, cât se poate de reală și în prezent: poți păcăli pe toți o perioadă și pe unii tot timpul, dar nu poți păcăli pe toți tot timpul.

Inclusiv amestecarea datelor alegerilor după bunul plac al PSD, PNL și Iohannis a enervat. Cei trei ne-au transmis că singura lor preocupare este puterea, ignorând complet semnalele dinspre popor.

Cunoscut cine sunt liderii PSD și PNL-Ciucă, putem spune că a fost și multă prostie în această atitudine. Prostul este convins că toți ceilalți sunt mai proști decât el. Așa că acești politicieni slabi au acționat crezând că pot păcăli poporul la infinit.

CITEȘTE ȘI: Bucureștenii au boicotat alegerile parlamentare 2024. Abia pe locul 22 ca prezență la vot. Ilfov, pe locul 4

Nici în cealaltă tabără lucrurile nu stau mai bine.

USR a fost votat în 2020 de mare parte din diaspora care acum s-a mutat la Călin Georgescu și partidele suveraniste. Pentru că era perceput ca anti sistem, ca formațiunea care poate schimba jocul.

Dar, din 2019, când și-au atins apogeul electoral, din tabăra USR nu au venit decât scandaluri, scindări, acuze din toate direcțiile și sentimentul, nu tocmai fals, că și conducerea acestui partid a prins gustul puterii și nu mai vrea să îi dea drumul. Că cei anti sistem au devenit sistemul.

O mare parte dintre cei dezamăgiți din electoratul userist au decis să nu mai vină la vot. Iar voturile celor care au continuat să creadă că fosta tabără USR rămâne soluția s-au împărțit în trei direcții.

Dacă adunăm procentele USR cu cele ale SENS și REPER (ultimele două formate de foști membri ai primului), vom vedea că ies chiar peste acel 15% obținut la alegerile parlamentare din 2020.

În loc să conlucreze și să fie relevante în Parlament, cele trei partide s-au șicanat reciproc și acum două nici măcar nu intră în Parlament.

În acest context, au rămas foarte mulți oameni care au căutat o nouă soluție. Cu ajutorul rețelelor sociale au găsit-o în persoana lui Călin Georgescu, a lui George Simion și a Dianei Șoșoacă, împreună cu partidele lor.

Manipularea a contat, desigur, dar a venit pe un teren fertil, un Bărăgan în care cineva trebuia doar să arunce sămânța ca să înflorească.

CITEȘTE ȘI: Reportaj în Penitenciarul Rahova | Cum arată ziua votului într-un loc unde nu a ajuns TikTok

Din păcate, nu sunt convins că politicienii din cele patru partide pro-europene (număr aici și UDMR) au înțeles mesajul poporului. Sunt fie în faza de negare, fie în faza de privire arogantă către electoratul „prost”, care „nu înțelege binele pe care am vrut să i-l facem”, fie într-o nou încercare de manevrare din culise a votului, cu sprijinul CCR și BEC.

Indiferent ce se întâmplă în continuare, ingredientele dezastrului de la București ne arată că viitorul nu sună bine. Din contră, ne salută de la distanță, cu palma întinsă ridicată în aer.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.