Primăria Municipiului București a transmis la solicitarea Buletin de București că incineratorul de nămol de la Glina – parte esențială a infrastructurii de tratare a apelor uzate – este finalizat, recepționat și funcționează în regim operațional de probă.
În răspunsul oficial către redacție, municipalitatea precizează că instalația respectă normele de mediu și că „operatorul Apa Nova București asigură funcționarea Incineratorului, după preluarea acestuia în concesiune, în regim de funcționare operațională de probă”.
Întrebările au fost adresate municipalităţii după interviul publicat de Buletin de București, „Inundațiile” Capitalei | Directorul ApaNova, Mădălin Mihailovici: „Eu nu am văzut în București să ne dăm cu barca. Sistemul este pregătit întotdeauna, însă Primăria Generală va avea nevoie de investiții suplimentare”.
Totodată, PMB subliniază că nu au fost înregistrate defecțiuni înainte de recepție și că, în perioada de garanție, constructorul are obligația să remedieze eventualele probleme.
Valoarea totală a lucrărilor dedicate incineratorului depășește 272 de milioane de lei fără TVA, finanțate printr-un proiect major european, adică aproape 55 de milioane de euro.
Ce face incineratorul de la Glina
În cadrul unei stații de epurare a apelor uzate, cum este cea de dimensiunile celei de la Glina, procesul de tratare produce cantități mari de nămol rezultat din separarea impurităților. Acest nămol, dacă nu este tratat, poate deveni o sursă de poluare.
Incineratorul de nămol este o instalație specială care arde nămolul deshidratat, reducându-l la cenușă și gaze tratate, cu beneficii precum reducerea volumului de deșeuri care trebuie depozitate, neutralizează riscurile biologice și mirosurile, dar și poate duce la valorificarea cenușii în industrii precum cimentul sau construcțiile.
În practică, din gazele de ardere rezultate și evacuate de incinerator, la Stația de Epurare Glina se recuperează căldură, care se folosește pe de o parte în procesul de uscare și ardere a nămolului, iar pe de altă parte într-un sistem de generare a energiei electrice.
„Conceptul de incinerator de nămol este uneori perceput în mod eronat ca fiind asociat cu riscuri de mediu, însă soluția tehnică adoptată pentru tratarea nămolurilor rezultate din procesul de epurare a apelor uzate a fost fundamentată, încă din faza de proiectare, pe o analiză detaliată a impactului potențial asupra calității aerului, inclusiv în raport cu zonele locuite din proximitate – Glina și Popești-Leordeni“, se arată în răspunsul transmis de PMB.
Deși municipalitatea oferă un tablou optimist, Apa Nova București, compania care exploatează instalația, descrie o situație mai nuanțată.
„Acum suntem în perioada de ‘defect notification’ (nr. – notificare de defecte), după ce constructorul a terminat lucrările. Acum se fac reglajele și funcționează, să spunem, bine”, a declarat directorul general al companiei, Mădălin Mihailovici, într-un interviu acordat recent pentru Buletin de București.
Managerul a admis că incineratorul de nămol are problemele lui și că încă se fac lucrări de corecție de către firma care l-a construit.
„Avem echipe pregătite la incineratoare similare în Franța, dar așteptăm să se termine perioada de ‘defect notification’ și vom face upgrade-urile și vom aplica noile tehnologii, astfel încât să facem o bijuterie și din acest incinerator”, explica directorul.
Ce se întâmplă cu nămolul de la Glina în prezent?
Mădălin Mihailovici a confirmat că Primăria Generală a solicitat prelungirea perioadei de „defect notification”, având în vedere că „în momentul în care a fost proiectată faza a 2-a și incineratorul, legislația de mediu în Europa era una. S-a terminat după atâția ani, nu dezvoltăm cauzele, între timp legislația s-a schimbat. Vom implementa noile standarde după ce se vor termina testele.”
În acest moment, nămolul rezultat este valorificat doar parțial.
„Plătim ca să fie transportat și folosit în agricultură. Pe viitor, vom demara discuții cu fabricile de ciment, ca cenușa rezultată de la incinerator să fie folosită la realizarea betonului necesar investițiilor din infrastructură”, a declarat în cadrul interviului publicat de Buletin de București, la jumătatea lunii iunie, directorul Apa Nova București.
Context politic și investițional
În anii trecuți, proiectul de la Glina a fost subiectul unor dispute politice. Fostul primarul general Nicușor Dan a subliniat că investiția a fost finalizată după „48 de ani de amânări”, cu sprijinul fondurilor europene și al Băncii Mondiale.
La rândul său, fostul primar Gabriela Firea a revendicat meritul pentru deblocarea proiectului în 2016 și atragerea finanțărilor necesare, susținând că în mandatul său incineratorul era realizat în proporție de 85%.
