Platanii de pe Splaiul Unirii sunt în pericol. Le-au fost tăiate rădăcinile dinspre carosabil, pentru montarea unor borduri prefabricate. Asta după ce în urmă cu câțiva ani au fost eliminate rădăcinile dinspre cuva Dâmboviței, explică peisagista Diana Culescu pentru Buletin de București.
În lipsa rădăcinilor care să asigure tensiunea și a sprijinului oferit de zid, consider că este doar o problemă de timp până când acești arbori se vor prăbuși.
Diana Culescu, Vicepreședinta Asociației Peisagiștilor din România (AsoP), Filiala teritorială București-Ilfov și doctor în horticultură.
Platanii de pe Splaiul Unirii, sensul spre oraș, sunt înclinați spre Dâmbovița, din cauza crivăţului şi a tăierilor inadecvate. Mulți dintre ei se sprijină pe arborii plantați în spatele acestora sau sunt în pericol de cădere.
La fața locului, reporterii Buletin de București au observat cum rădăcinile le-au fost afectate de lucrările recent efectuate de Primăria Sectorului 3 pentru montarea unui nou rând de borduri prefabricate.
Bordurile au fost achiziționate de la compania municipală Administrare Active Sector 3 (AAS3), printr-un acord-cadru, explică Matei Eugen, consilier local al Sectorului 3 din partea Uniunii Salvați România (USR).
„Zona de Protecţie a Rădăcinilor”, un concept „abstract” pentru administraţia bucureşteană
Reporterii Buletin de București au contactat-o pe Diana Culescu, vicepreședinta Asociației Peisagiștilor din România (AsoP), filiala teritorială București-Ilfov, pentru a ne explica atât cum va afecta noua bordură dezvoltarea platanilor, cât și fenomenul de înclinare a arborilor.
Specialista explică cum montarea noii borduri ar fi fost imposibilă fără să dăuneze platanilor, întrucât Zona de Protecţie a Rădăcinilor (Protected Root Zone) nu a fost respectată.
Conceptul aplicat de specialiştii din afară poate fi definit ca spaţiul din jurul unui copac ce trebuie protejat în timpul intervenţiilor din apropierea arborelui pentru ca acesta să se poată dezvolta sănătos.
Zona minimă de protecţie se calculează înmulţind diametrul trunchiului cu 1.5 pentru copacii maturi şi stresați sau cu 1.0 pentru copacii tineri și sănătoşi, conform Manualului Deţinătorului de Arbori, realizat de Departamentul Agriculturii al Statelor Unite.
Diana Culescu semnalează cum platanii de pe Splaiul Unirii nu reprezintă un caz singular. Deseori, rădăcinile arborilor din Capitală sunt afectate de lucrările desfășurate de autoritățile locale fără a lua în considerare impactul asupra mediului.
Platanii de pe Splaiul Unirii, un istoric de practici dăunătoare
De altfel, problemele platanilor de pe Splaiul Unirii încep încă din 2012, cu lipsa de resurse şi continuă până în prezent cu tăieri inadecvate şi eliminarea rădăcinilor, remarcă Diana Culescu pe baza imaginilor Google Street View.
Arborii suferă în mod vădit din lipsă de resurse. Un indiciu în acest sens este faptul că aceste exemplare încearcă să își refacă partea de coroană mai aproape de bază.
Diana Culescu, pe Baza Imaginilor din iunie 2012
Ulterior, în iunie 2018 se poate remarca cum arborilor le-au fost tăiate rădăcinile dinspre cuva Dâmboviței pentru inserarea unui zid de sprijin care a permis ridicarea solului și plantarea unui nou aliniament de platani, transmite Diana Culescu.
Imaginile surprinse de Buletin de București arată cum atât rădăcinile dinspre carosabil, cât și bordura roșie au fost înlăturate pentru montarea noii borduri.
„Este eliminată astfel ultima parte viabilă a rădăcinilor care se dezvoltaseră sub vechiul trotuar.
Este puțin probabil ca acești arbori să își fi dezvoltat din 2018 și până acum rădăcini viabile spre cuva Dâmboviței, acest proces fiind împiedicat cel mai probabil de fundația zidului de sprijin.
În lipsa rădăcinilor care să asigure tensiunea și a sprijinului oferit de zid, personal consider că este doar o problemă de timp până când acești arbori se vor prăbuși”, concluzionează Diana Culescu.
Cât despre înclinarea arborilor spre Dâmboviţa, peisagista explică cum fenomenul a fost cauzat de Crivăţ. Platanii și-au dus coroana spre verticală pentru a se echilibra.
Arborii au mai multe mecanisme în acest sens, printre care și formarea unui tip special de lemn pe trunchi, numit „lemn de compresiune” în cazul rășinoaselor, respectiv „lemn de tensiune” în cazul foioaselor.
În alte țări, concepte precum lemnul de reacție sunt explicate de specialiști chiar și pe înțelesul copiilor. Din fericire, un astfel de material a fost tradus și în limba română. Însă, din păcate, aceste informații nu ajung și la cei care iau decizii în legătură cu arborii din orașele din țara noastră.
Diana Culescu, Vicepreședinta Asociației Peisagiștilor din România (AsoP), Filiala teritorială București-Ilfov și doctor în horticultură.
Tăierile inadecvate au forțat arborii să creeze foarte mulți lujeri noi, ceea ce a dus la îndesirea coroanei. Astfel, platanii au fost determinați să opună și mai multă rezistență la vânt, adaugă Diana Culescu.
Licențiată în peisagistică în 2006, Diana Culescu și-a luat masterul în Dezvoltare Urbană Integrată în 2008 la Universitatea de Arhitectură din București iar, din 2015, este doctor în horticultură pe baza tezei “Elaborarea unei metode de analiză a calității spațiilor verzi urbane”, susținută la Universitatea de Agronomie.
Ea cunoaște în detaliu problemele Capitalei la acest capitol, iar în ultimii ani a semnalat de nenumărate ori cum administrațiile locale nu respectă reguli elementare în privința întreținerii arborilor existenți. Printre cele mai recente cazuri se numără tăierea mugurilor cu flori sau a rădăcinilor chiparoșilor de baltă din Herăstrău.
Peisagista subliniază nevoia unui Registru Verde al Bucureştiului, o platformă obligatorie prin lege şi esenţială pentru protejarea arborilor, cu date despre spaţiile verzi din Capitală şi intervenţiile asupra acestora.
Comments are closed.