Dincolo de clădirile care adăpostesc locuințe, Capitala numără foarte multe imobile de utilitate publică asupra cărora nu există o evidență clară cu privire la riscul seismic. Printre acestea se numără și imobilele în care funcționează autoritățile publice și centrale.

În afară de clădiri avem infrastructura de transport, infrastructura de energie electrică, alimentare cu gaze, orice. În momentul de față noi am pipăit cam ce înseamnă riscul la clădiri, și doar la clădiri de locuit pentru că e singura informație pe care o avem la dispoziție într-un mod agregat prin rezultatele de la recensământul populație și locuințelor. Avem clădiri publice, infrastructura educațională, infrastructură de sănătate, autoritățile locale și centrale, locurile unde intrăm și ne plătim impozitele. Cât de sigură e clădirea în care ne plătim impozitele? Totul pleacă de la o minimă cunoaștere a fondului construit: care este anul construcției, care este regimul de înălțime, care este sistemul structural etc.”

a explicat profesorul Radu Văcăreanu, rectorul Univestității Tehnice de Construcții București, doctor în evaluarea riscului seismic.

Pe lângă locuințe și imobile de utilitate publică, mai există și clădirile care sunt încadrate în clasa I de importanță. Este vorba despre cele unde vor fi organizate comandamentele de urgență care vor fi înființate în urma unui dezastru.

Astfel de centre de comandă, conform regulilor de proiectare, sunt din clasa I de importanță. Pentru că ele trebuie să funcționeze, nestânjenit, după producerea unui eveniment seismic. Sunt din aceeași categorie cu spitalele. Aici mă refer la clădiri care s-au făcut după niște reguli după 1978. Pentru că după cutremurul din 1977, totul s-a schimbat în bine în ceea ce privește proiectarea la cutremur iar lucrurile merg din ce în ce mai bine. A fost un proiect al Băncii Mondiale privind riscul seismic, în urma căruia s-a ajuns la un număr de 60 de clădiri care au aceasta funcționalitate imediată în caz de cutremur și care au fost puse în siguranță. În același timp, Departamentul pentru Situații de Urgență derulează un program care este în implementare în momentul de față, în cadrul căruia s-a făcut o evaluare a clădirilor în care se află stațiile de pompieri. S-au identificat clădirile cel mai mult expuse la risc și care deserveau cele mai largi comunități iar acele clădiri vor fi consolidate”.

a mai spus profesorul Radu Văcăreanu în cadrul dezbaterii în cadrul dezbaterii ”Marele București” cu tema „Atenție, cade tencuiala!”.

Cât privește pagubele unui cutremur care ar avea o intensitate cel puțin egală cu cea a seismului din 1977, efortul financiar ulterior ar fi uriaș. De altfel, evaluarea rigidă a imobilelor rămase în picioare ar putea duce la un val de sinistrați de ordinul zecilor de mii de oameni.

Riscul seismic pare concentrat în Centrul Bucureștiului, dar este concentrat în Centrul Bucureștiului din punctul de vedere al pierderilor de vieți omenești. Cele mai mari pierderi vor fi de la fondul construit cu regim mic și mediu de înălțime, unde vor apărea de la fisuri până la cedări locale sau parțiale ale structurii. PAID-ul despăgubește însă abia de aici începe efortul statului român. Care doar pentru București poate să fie de câteva miliarde bune de euro pe care le vom plăti toți. Plus că va veni momentul în care noi, inginerii, va trebui să intervenim să facem inspecția post-cutremur. Inspecție post-cutremur cu o generație de ingineri care nu au văzut cutremur, care vor intra și se vor speria de ceea ce vor vedea în clădiri, cu toate că nu vor fi poate avarii structurale majore. Dar în momentul în care vezi o clădire care e devastată cu tot ce înseamnă instalații și pereți despărțitori, totul făcut țandări, în prima faza se va spune că în clădirea asta nu se mai intra. Vom aveam 50.000 – 100.000  de oameni în stradă care în două trei luni vor cere socoteală și vor întreba noi unde stăm?

a punctat rectorul Universității Tehnice de Construcții București.

Potrivit celor mai recente informații, în Capitală există 363 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, 373 clasa II de risc seismic, 116 în clasa a III-a de risc seismic și 10 in clasa a IV-a. La acestea se adaugă 1542 de imobile neîncadrate in clase de risc seismic corespunzătoare. Până în prezent au fost consolidate 101 imobile.

Acesta a fost a treia discuție din seria „Marele București”, o serie de șase dezbateri despre subiecte vulnerabile și de interes pentru București. Tema dezbaterii a fost „Atenție, cade tencuiala!”. Dezbatera a fost moderată  de Elena Calistru (Președinte, Funky Citizens) și Cătălin Doscaș (reporter, Buletin de București). Celelalte dezbateri vor avea loc toamna aceasta, o dată la două săptămâni.


Marele București este un proiect elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, care oferă asistență tehnică Primăriei Municipiului București pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (Strategia #Bucuresti2050). Detalii pe estibucuresti.org // www.fb.com/estibucuresti.org

FOTO: Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic

(Visited 245 times, 1 visits today)