Datele înregistrate la Recensămintele Populației și Locuințelor din perioada 1948-2021 arată o creștere constantă atât la nivel de regiune, cât și la nivelul municipiului București și județului Ilfov până în anul 1992. Trendul constant ascendent a fost păstrat doar de județul Ilfov, care în ultimele trei decenii a înregistrat o creștere de aproximativ 89%, respectiv 255.739 de persoane.
Regiunea București-Ilfov este cea mai populată regiune din România, înregistrând la 1 iulie 2023, conform Institutului Național de Statistică(INS) o populație rezidentă de 2.286.434 de locuitori, dintre care 1.731.132 în municipiul București și 555.302 în județul Ilfov. Cu toate acestea, numărul persoanelor domiciliate în aceeași dată în regiune este diferit, fiind înregistrate 2.655.573 de persoane, 2.149.018 persoane fiind domiciliate în municipiul București și 506.555 în județul Ilfov.
Toate aceste informații sunt centralizate în ultima variantă de lucru a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă(PMUD) pentru perioada 2022 – 2040, un document strategic menit să anticipeze și să regleze problemele de transport ale Capitalei și zonei metropolitane.
Astfel, în anul 2021 la nivelul regiunii București-Ilfov era înregistrată o populație rezidentă de 2.259.665 locuitori (11,86% din populația întregii țări), în timp ce în municipiul București erau 1.716.961 de locuitori, iar în județul Ilfov 542.704 locuitori. Valorile obținute sunt apropiate de estimările INS pentru anul 2023, dar sunt mai scăzute la fiecare nivel teritorial analizat.
Municipiul București se situează într-o situație opusă față de Ilfov, unde populația a scăzut cu aproximativ 16.9% în ultimele trei decenii, respectiv 350.584 de persoane, valorile din 2021 ajungând sub cele din 1977. La nivelul întregii regiuni, trendul a fost asemănător celui din municipiul București, până în anul 2011 când grație județului Ilfov a fost înregistrată o creștere, fiind urmată însă de o scădere în anul 2021.
Localitățile de la nivelul județului Ilfov care concentrează cea mai mare parte a populației sunt zonele urbane din prima coroană de localități a municipiului București, care beneficiază de avantajele proximității față de capitală.
În anul 2021, patru dintre primele cinci localități sunt orașe, respectiv:
- Popești-Leordeni (53.434 locuitori)
- Voluntari (47.366 locuitori)
- Bragadiru (40.080 locuitori)
- Pantelimon (32.873 locuitori)
- Chiajna (43.588 locuitori)
În plus, cele mai slab populate localități sunt zone rurale, aflate la distanțe mai mari de municipiul București, cum sunt: Nuci (2.860 locuitori), Dărăști-Ilfov (2.865 locuitor), Copăceni (3.129 locuitori), Grădiștea (3.231 locuitori) și Dascălu (3.497 locuitori).
De asemenea, Chiajna a înregistrat cea mai mare creștere a populației în perioada 2011-2021, aceasta crescând cu 205,7%, în timp ce Bragadiru și Popești Leordeni au urmat cu creșteri de 161,47% și respectiv 144,05%.
Singurele valori negative în ceea ce privește evoluția populației în regiune în perioada 2011-2021 au fost înregistrate în Vidra (-15,32%), Jilava (-13,19%), municipiul București (-8,84%), Nuci (-7,68%), Buftea (-7,18%), Dărăști-Ilfov (-5,32%), Periș (-2,65%), Grădiștea (-1,13%) și Copăceni (-0,06%).
Topul zonelor din București
Pe teritoriul administrativ al municipiului București, zonele cele mai populate sunt situate preponderent în lungul drumului european E81 (zone precum Cotroceni, Militari, Preciziei, Dristor sau Trapezului), se mai arata in draftul PMUD.
Cu toate acestea, există și excepții cum sunt zona Progresul, Industriilor, Apărătorii Patriei, etc. majoritatea dintre acestea fiind însă poziționate în lungul altor artere importante de transport, respectiv DN 3, E 85 sau DN5. Zonele cu concentrări mari de populație se suprapun de cele mai multe ori cu zonele construite de expansiune urbană și cu Planurile Urbanistice Zonale aprobate la nivelul municipiului, acestea fiind întâlnite preponderent în zonele periferice ale municipiului. Astfel, se poate remarca o preferință a locuitorilor pentru cartierele bine accesibilizate și deservite de infrastructură rutieră de importanță majoră.
Zonele construite ce duc la expansiunea urbană sunt în principiu reprezentate de zone rezidențiale (în jurul stațiilor de metrou Nicolae Teclu, Anghel Saligny, Valea Ialomiței, cartier Militari), dar există și zone de expansiune cu caracter predominant industrial (în lungul Splaiului Unirii). Pe lângă acestea, există și zone de dezvoltare cu caracter recreațional, precum cele din jurul Lacului Herăstrău.
În capitală, zonele cu cele mai mici concentrări ale populației, de sub 1.000 de locuitori, sunt zonele cu caracter natural (în vecinătatea Grădinii Zoologice și a Pădurii Băneasa sau a Parcului Dendrologic Chitila), zonele cu caracter industrial (Zona Industrială Berceni, Depoul Pantelimon) sau zonele comerciale de la granița cu județul Ilfov (West Park). Intervalul de populație cel mai des întâlnit în cadrul circumscripțiilor de trafic este cel cuprins între 10.000 și 30.000 de locuitori – acesta fiind răspândit relativ uniform atât în zona centrală, cât și în zonele periferice.
Navetism cronic
Cu toate că în județul Ilfov creșterea populației este accelerată, la nivelul întregii regiuni, municipiul București ține evoluția populației într-un sold negativ. Datele de la ultimele recensăminte scot în evidență fenomenul de depopulare a capitalei în favoarea județului Ilfov care câștigă tot mai mulți locuitori. Aceste schimbări sunt datorate mai multor factori, printre care se pot enumera calitatea mediului natural, disponibilitatea terenurilor sau costurile mai reduse.
Ținând cont de faptul că municipiul București este în continuare centrul polarizator, dar localitățile din județul Ilfov preiau tot mai mult funcția locativă, în regiune se dezvoltă un fenomen amplu de dezvoltare urbană și navetism, ce generează la rândul lor provocări și cerințe adiționale în ceea ce privește mobilitatea către și dinspre locul de muncă, accesibilitatea serviciilor esențiale, poluarea și congestia traficului, cu repercusiuni directe asupra calității vieții, mai subliniază documentul citat.
*Grafică realizată de generatorul DALL-E, un program de inteligență artificială care creează imagini din texte cu descrieri.
