În ultimele 24 de luni, 3.314 oameni au spus că li s-a cerut mită doar în București, iar totalul național de oameni cărora li s-a cerut mită în spitale este de 11.063 oameni. Datele apar într-o nouă platformă implementată de Graphs.ro – Mecanismul de feedback al pacientului și care agreghează într-o formă accesibilă oricui, datele colectate de Ministerul Sănătății de la pacienții internați din spitalele din București și întreaga țară, prin mecanismul de feedback al pacientului,
Cu ajutorul acestui site, românii pot să analizeze „Harta Spăgii”, adică procentul de pacienți cărora le-a fost cerută „șpagă” din fiecare județ, și multe alte date relevante.
Spitalele din București
Redacția Buletin de București a analizat datele pentru șase spitale din București. Analiza vizează ultimele 24 de luni comparată cu o perioadă de timp asemănătoare din trecut, în limita datelor existente, pentru a vedea dacă s-a înregistrat vreo schimbare.
Unele dintre spitale au date din 2017, unele au doar mai recente, și există de asemenea și lipsuri, fie de o lună întreagă, fie doar câteva zile sporadice. Toate aceste variabile pot fi observate foarte ușor cu ajutorului site-ului. De asemenea, am ales să nu folosim datele din 2020, din cauza contextului complicat al sistemului medical din acea perioadă.
Concret, în ultimele 24 de luni, 3.314 oameni au spus că li s-a cerut mită doar în București, iar totalul național de oameni cărora li s-a cerut mită în spitale este de 11.063 oameni.
Institutul Clinic Fundeni
Ultimele 24 de luni : 201 de persoane au spus că li s-a cerut mită, dintr-un număr total de 14.869 respondenți. Procent: 1.35%
În perioada aproximativă 2017 – 2019, pe parcursul a tot 24 de luni, 329 de persoane au spus că li s-a cerut mită, dintr-un număr total de 15.407 respondenți. Procent: 2.14%
Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”
Ultimele 24 de luni : 79 de persoane au spus că li s-a cerut mită, dintr-un număr total de 7.469 respondenți. Procent: 1.06%
În perioada aproximativă 2017 – 2019, pe parcursul a tot 24 de luni, 59 de persoane au spus că li s-a cerut mită, dintr-un număr total de 2.313 respondenți. Procent: 2.55%
Spitalul clinic “Dr. Victor Babes”
Ultimele 24 de luni : 61 de persoane au spus că li s-a cerut mită, dintr-un număr total de 7.412 respondenți. Procent: 0.82%
În perioada aproximativă 2017 – 2019, pe parcursul a tot 24 de luni, 175 de persoane au spus că li s-a cerut mită, dintr-un număr total de 6.672 respondenți. Procent: 2.62%
Spitalul Clinic Nicolae Malaxa
Ultimele 12 de luni : 16 de persoane au spus că li s-a cerut mită, dintr-un număr total de 1.266 respondenți. Procent: 1.26%
În perioada aproximativă 2018-2019, pe parcursul a tot 12 de luni, 56 de persoane au spus că li s-a cerut mită, dintr-un număr total de 1.788 respondenți. Procent: 3.13%
Institutul Oncologic București Profesor Doctor Alexandru Trestioreanu
Ultimele 24 de luni : 118 de persoane au spus că li s-a cerut mită, dintr-un număr total de 5.518 respondenți. Procent: 2.14%
În perioada 2019, pe parcursul a 12 luni, 136 de persoane au spus că li s-a cerut mită, dintr-un număr total de 3.209 respondenți. Procent: 4.24%
Spitalul Clinic De Urgență Floreasca
Ultimele 24 de luni : 142 de persoane au spus că li s-a cerut mită, dintr-un număr total de 4.493 respondenți. Procent: 3.16%
2017-2020: nu există date.
Ce este mecanismul de feedback al pacientului
Ministerul Sănătății a implementat în 2016 mecanismul de feeedback al pacientului. Acest lucru constă în punerea la dispoziție a unui chestionar pacienților care au fost internați în spitalele din România, fie că a fost internare de o zi sau spitalizare continuă. Conform ordinului emis, scopul acestui mecanism este de a monitoriza și combate corupția din spitale:
„Consolidarea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sectoare şi domenii de activitate prioritare, Obiectiv specific 3.1. – Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sistemul public de sănătate”
Chestionarul de feedback este compus din 10 întrebări cu răspunsuri închise și este trimis pacienților prin SMS sau e-mail după ce s-au externat. Aceste întrebări au ca scop monitorizarea serviciilor oferite de spitalele din România, acoperind o gamă mai largă de factori. Primele întrebări vizează satisfacția oamenilor cu calitatea serviciilor oferite de spital și curățenia din spitale. Apoi, acestea se concentrează pe prestația medicilor și a asistentelor, incluzând claritatea explicațiilor primite cu privire la diagnostic și tratament, dar și dacă pacientul a fost nevoit să cumpere medicamente pentru tratamentul lui.
Ultimele întrebări se concentrează pe „problema șpăgii” din spitale: „Vi s-au solicitat bani sau atenții de către medici sau asistente?”. Ultima întrebare facilitează posibilitatea pacientului de a depune plângere împotriva medicilor și a asistentelor care au cerut șpagă, întrebându-l dacă vrea să depună plângere. În cazul în care pacientul dorește acest lucru, conform ordinului emis de Ministerul Sănătății prin care implementa acest mecanism, persoana ar trebui să fie contactată de un reprezentant care o să solicite mai multe informații pentru a demara o anchetă.
Cum funcționează Harta Șpăgii
Datele colectate de Ministerul Sănătății în urma răspunsurilor primite sunt publice, iar tot procesul este anonimizat. Acestea sunt postate pe data.gov.ro, în format de excel, pentru fiecare lună.
Site-ul Graphs.ro adună toate aceste date și le transpune într-un format vizual. Astfel, pe lângă toate celelalte informații despre curățenia din spitale sau activitatea medicilor, pe site se poate găsi și Harta Șpăgii din România, realizată în funcție de procentul răspunsurilor de „Da” din numărul total de răspunsuri la întrebarea care vizează solicitarea de bani sau atenții de către medici sau asistente.
Pe lângă harta efectivă, vizitatorii site-ului pot să vadă informațiile în diverse moduri, precum un tabel al județelor cu procentul aferent. În tabel se poate observa și numărul total de „Da” uri și de „Nu”-uri din care procentul a fost calculat, și luna pentru care calculul a fost făcut. Există și varianta de a alege ultimele 6, 12, 24 de luni, pentru o imagine de ansamblu.
Ce trebuie avut în vedere la analiza „hărții”, București și Ilfov
Procentul „Șpăgii” variază în funcție de numărul total de răspunsuri primite. De exemplu, în timp ce în Ilfov procentele vor fi mai ridicate, conform cărora aproximativ 4-5% dintre pacienți au spus că li s-a cerut mită, numărul total al celor care au zis „Da” este în medie de 4-5 pe lună. Procentul ridicat este influențat și de numărul total de răspunsuri primite în fiecare lună, care trece doar ușor de 100 de răspunsuri.
Astfel, în luna martie a anului 2023, județul care se află „pe primul loc” la cerut mită, cu un procent de 8.11% este Teleorman, însă acest procent rezultă din urma a doar 15 pacienți care au spus că li s-a cerut mită, dintr-un număr total de 185 de respondenți.
În București, în schimb, numărul total de răspunsuri la chestionar primite lunar se învârte în jur de 9.000, din care „Da”-urile formează în jur de 100-150 pe lună, chiar și mai mult. Procentele lunare ale celor care au recunoscut că li s-a cerut mită nu vor trece, astfel, de 2%.
La acestea variabile se adaugă posibilitatea pacientului de a răspunde la chestionar, motivația lui de a o face, și dacă spitalele din zona lui au sau nu implementat acest mecanism.
Mai mult decât atât, sociologul Gelu Duminică a subliniat faptul că categoria pe care acest chestionar o omite este cea a oamenilor care vor și cred că trebuie să dea șpagă:
„Oamenii în general nu spun că dau șpagă. Sunt două situații: pacientul aleargă după doctor să îi bage în buzunar, de teamă că nu va fi tratat bine și a doua situație e când medicul cere el însuși, cu mentalitatea: eu sunt Dumnezeu, tu ai venit la Dumnezeu, trebuie să dai o ofrandă (…) Nu trebuie să ne uităm doar către medici, ci să ne uităm și către cetățeanul român care e obișnuit să dea și nu percepe asta ca pe un act de corupție, imoral, incorect, ci ca pe o atenție. În general vorbim de corupt, dar nu și de corupător. Vorbim de medic, dar nu și despre cetățeanul are aleargă cu plicul după medic. Am văzut medici care nu mai au buzunare la halat tocmai ca să evite asta”, a declarat sociologul Gelu Duminică pentru Digi24.
