Zeci de inițiative civice și asociații din București și din alte orașe din țară cer autorităților locale să legalizeze grădinile comunitare pe domeniul public, o practică răspândită în multe orașe europene, dar încă interzisă în România. Solicitarea vine din partea Rețelei Grădinilor Comunitare, o structură nou-înființată care reunește 23 de organizații și grupuri civice, dintre care mai multe active în Capitală.
Un membru al rețelei, Adrian Dohotaru, a explicat, pentru Buletin de București, că inițiativa urmărește legalizarea grădinăritului comunitar pe domeniul public.
„La noi grădinăritul urban e interzis”
Rețeaua cere adoptarea unor regulamente locale care să permită grădinăritul comunitar pe terenuri publice și amenajarea, începând din 2026, a câte 10 spații-pilot de acest tip în fiecare oraș.
Inițiatorii spun că înființarea rețelei a venit din nevoia de a avea o voce comună în relația cu administrațiile locale, într-un context în care cultivarea plantelor comestibile pe domeniul public este, în prezent, interzisă.
„Activiști și specialiști din mai multe orașe din țară am înființat această Rețea a Grădinilor Comunitare pentru a da posibilitatea la cât mai mulți români să practice grădinăritul pe domeniul public, în momentul de față interzis”, a explicat Adrian Dohotaru, membru în Rețeaua Grădinilor Comunitare.
El compară situația din România cu cea din alte state europene.
„În Polonia, sunt milioane de grădinari urbani. În Germania, destule orașe au tradiții puternice de secole de grădinărit urban. La noi, s-a interzis, de aceea prin rețea ne susținem reciproc, ca să avem mai multă forță în a convinge autoritățile să legalizeze grădinăritul comunitar”.
Grădini „informale” există deja în București
Deși nu sunt reglementate, grădini comunitare informale există deja pe domeniul public, inclusiv în București. Reprezentanții rețelei spun că interesul locuitorilor pentru astfel de spații este confirmat și de date.
Un chestionar realizat de Rețeaua pentru Natură Urbană, pe un eșantion de aproximativ 2.000 de respondenți din București și alte nouă orașe, arată că grădinile și livezile comunitare se află în topul preferințelor pentru spațiile verzi urbane. Aproximativ 15% dintre respondenți le-au inclus în primele trei caracteristici ale „spațiului verde ideal”.
„Deci dorință există, spații și reglementări să fie, adică să nu mai fie interzise cultivarea plantelor comestibile, a zarzavaturilor, a pomilor fructiferi… sigur, în anumite zone verzi, că nu merge peste tot”, a mai explicat Dohotaru.
A povestit și cum a început să cultive un teren public abandonat după ce copilul său a ajuns să creadă că mâncarea „vine din supermarket”.
„Neavând bunici la țară, nu își imagina de unde vine hrana. În lipsa grădinilor comunitare pierdem contactul cu hrana, cu natura, cu relaxarea activă, cu socializarea față în față, între mai multe generații”.
Adrian Dohotaru
„Deci, în lipsa grădinilor comunitare pierdem contactul cu hrana, cu natura, cu relaxarea activă, cu socializarea față în față, mai multe generații, dincolo de bulă. Și dacă nu avem acces la grădini, pierdem niște peisaje superbe. Neavând memoria hranei sănătoase, riscăm să considerăm normalitate hrana ultraprocesată, care cauzează atâtea boli”, a continuat.
Cât ar costa o grădină comunitară
În ceea ce privește costurile, inițiatorii spun că acestea pot fi relativ reduse, în funcție de implicarea administrației locale.
„Costurile depind de suprafață, de amenajări, de cât e contribuția primăriei și cât a grădinarilor. Dar dacă primăria oferă teren, eventual ceva apă, atunci deja e un început bun”, mai spune Dohotaru.
Rețeaua a trimis deja solicitări oficiale către primăriile din București, Cluj-Napoca, Timișoara și Sibiu. Deocamdată, nu au primit răspunsuri.
Pentru București, miza este adoptarea unui regulament local care să permită explicit grădinile comunitare pe domeniul public, pe baza unui model de politici publice deja formulat de rețea și propus autorităților locale. Poate fi accesat aici.
Printre asociațiile semnatare ale apelului se numără: Asociaţia Peisagiştilor din România – AsoP, Filiala Teritorială
Bucureşti-Ilfov, GiC Aici a fost o pădure/ Aici ar putea fi o pădure – Grădina Comunitară Titan, Grupul de inițiativă civică Cișmigiu, GIC Spații Verzi Sănătoase, GIC Livada Comunitară Mărțișor și altele.
