Capitala se confruntă tot mai des cu valuri de căldură intense, motiv pentru carte are nevoie urgent de o strategie pentru a rezista schimbărilor climatice, atrag atenția reprezentanții Fundației Comunitare București.
„Schimbările climatice din ultimii ani pun România tot mai mult sub stres termic intens, iar Bucureștiul devine din ce în ce mai vulnerabil la valuri de căldură, care conduc la insule de căldură urbană amplificate de densitatea construcțiilor, asfaltarea excesivă și lipsa vegetației, dar și la furtuni sau alte fenomene”, după cum indică raportul Starea Mediului în București 2025 realizat de Fundația Comunitară București.
Vara anului 2024 a fost cea mai caldă din istorie în Capitală, cu o temperatură medie de 27,43 grade Celsius, mai mare cu 5,97 grade Celsius față de media perioadei din 1980 până anul trecut, și diferențe între centru și periferie chiar și de aproape 18,7 numai în 2024 față de media ultimilor 10 ani, iar în vara acestui an a ajuns la cel puțin 500, conform estimărilor pe baza datelor ClimExRo.
Fenomenele climatice extreme afectează deja sănătatea publică, infrastructura și economia locală și cer intervenții urgente pentru adaptare și reziliență.”, se precizează într-un comunicat de presă al Fundației, transmis miercuri Agerpres.
Având în vedere aceste date, Platforma de mediu pentru București, programul strategic dezvoltat de Fundația Comunitară București, susține elaborarea unei strategii pentru a rezista schimbărilor climatice și investește 500.000 de lei, în parteneriat cu Orange România, într-o nouă rundă de finanțare pentru proiecte care creează soluții reale la provocările legate de schimbările climatice.
Până în prezent, prin rundele și inițiativele speciale de finanțare, programul a susținut în total 58 de proiecte de mediu, cu o valoare de aproximativ 15 milioane de lei.
Cum poate rezista Bucureștiul în fața schimbărilor climatice
Diana Buzoianu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a pus accentul pe ideea că reziliența climatică reprezintă o prioritate pentru ministerul pe care îl conduce. Aceasta a transmis că trebuie să reprezinte o prioritate și în sensul de a oferi suport tehnic pentru proiectele publice ale societății civile, dând exemplul unei competiții publice prin care să fie susținută creativitatea și inovația proiectelor-pilot publice.
„În ceea ce privește măsurile care trebuie luate, ambițiile ar trebui să fie, printre altele, să avem mai multe spații verzi, nu doar să asigurăm supraviețuirea celor existente, și să gestionăm resursele de apă corect, mai eficient și responsabil.
Măsurile de care e nevoie acum nu sunt neapărat populare acum, dar sunt măsuri importante care vor aduce beneficii reale peste 20 de ani. Aici intervine și rolul societății civile și al cetățenilor. Nu cred că există un mecanism mai puternic decât consolidarea comunității civice, care să ceară politici publice autentice și responsabile în interesul comun.
Trebuie să înțelegem că, pentru ca Bucureștiul să ofere condiții similare de reziliență climatică și de mediu cum vedem în alte orașe europene, este nevoie de măsuri dure, astfel încât copiii noștri să poată trăi aici, peste 30 de ani, în aceleași condiții sau mai bune”, a declarat Diana Buzoianu, în cadrul evenimentului ‘Bucureștiul rezilient climatic’, organizat miercuri de Fundația Comunitară București.
Ce propune Platforma de Mediu pentru București. Apel de proiecte
Pentru a susține concret proiecte care ar putea crește capacitatea Bucureștiului de a rezista în fața schimbărilor climatice, Platforma de mediu pentru București, cu susținerea Orange România, a lansat o nouă rundă de finanțare dedicată rezilienței climatice, cu un buget total de 500.000 de lei.
În cadrul acestei sesiuni, vor fi finanțate între trei și cinci proiecte, împărțite în două arii prioritare:
- Aria I – dedicată intervențiilor strategice pentru oraș, urmărește finanțarea cu până la 250.000 de lei a unui proiect care propune soluții de regenerare a spațiilor naturale de mari dimensiuni din București și zona metropolitană, prin proiecte-pilot replicabile de autoritățile locale;
- Aria II – susține transformarea spațiilor publice din București, de la micile parcuri și piețe până la curțile instituțiilor sau stațiile de transport, în refugii climatice pentru comunitate, prin 2-4 proiecte finanțate cu un buget total de 250.000 de lei.
„Intervențiile pot include soluții verzi și albastre, precum plantări, zone umbrite, sisteme de răcorire, puncte de hidratare sau mini-păduri urbane, menite să reducă efectele valurilor de căldură și să crească reziliența orașului. Proiectele vor fi evaluate anual, iar cele mai performante pot beneficia de finanțare suplimentară pe o perioadă de până la trei ani.”, mai precizează Fundația.
Apelul de proiectare a fost demarat miercuri, 12 noiembrie 2025, iar înscrierile sunt deschide până la data de 11 ianuarie 2026. Proiectele selectate vor fi anunțate în februarie 2026, în timp ce implementarea acestora va avea loc între martie 2026 și februarie 2027. De asemenea, sesiunile de informare pentru potențialii aplicanți vor avea loc online, pe 25 noiembrie, 3 decembrie și 16 decembrie 2025.
Obiectivele proiectului
„Prin runda anterioară de finanțare au fost susținute două proiecte cu impact asupra rezilienței climatice a Capitalei. Dâmbovița Apă Dulce: Debarcaderul Timpuri Noi, realizat de Nod Makerspace, a revitalizat un spațiu abandonat de pe malul Dâmboviței, tronsonul Timpuri Noi, ca parte a unui proces amplu de transformare a râului Dâmbovița în zone cheie din București.
Debarcaderul a devenit, astfel, un experiment de reziliență urbană și climatică în inima Bucureștiului, coridor verde-albastru și sursă de răcoare pentru București, fiind astăzi un loc public deschis, accesibil tuturor, cu pontoane plutitoare, zone de relaxare și o rampă care permite accesul persoanelor cu dizabilități sau al sportivilor paralimpici la apă.”, mai precizează sursa menționată.
Al doilea proiect finanțat, realizat de Asociația Parcul Natural București – Reziliență climatică în Parcul Tineretului – s-a concentrat pe extinderea intervențiilor din Parcul Tineretului pentru a crește reziliența climatică, biodiversitatea urbană și implicarea comunității locale.
Astfel, proiectul urmărește trei direcții principale de acțiune:
- gestionarea durabilă a apei pluviale prin amenajarea unor grădini de ploaie, ca soluție pentru reducerea băltirilor, protejarea infrastructurii și valorificarea apei pentru vegetație;
- creșterea rezilienței arborilor maturi prin intervenții pilot pentru conservarea arborilor valoroși aflați în declin biologic și replantări;
- educația ecologică și încurajarea voluntariatului prin organizarea de activități comunitare precum plantări, ateliere de grădinărit, amenajare de grădini de ploaie, confecționare de adăposturi pentru faună și montaj de cuiburi artificiale.
CITEȘTE ȘI ILFOV | Primăria Domnești a cumpărat servicii de deszăpezire cu peste 50.000 de euro
