Directorul Dragoș Frăsineanu de la Direcția pentru Cultură a Municipiului București (DCMB), instituție din subordinea Ministerului Culturii, a fost numit în funcție la data de 16 octombrie 2015.
La acea vreme, ministrul era social-democratul Ionuț Vulpescu, în Guvernul Ponta. Dar, potrivit datelor de la Agenția Națională de Integritate, Dragoș Frăsineanu și-a început cariera de bugetar în primăria lui Robert Negoiță.
În 2024, soția sa apărea în comunicatele de presă ale Guvernului în calitate de consilier de stat al Cancelariei lui Marcel Ciolacu.
Șeful DCMB a avut, săptămâna trecută, o atitudine controversată față de reporterul BdB, după ce publicația a scris că pe faţada sediului instituției, aflat într-o zonă de protecție istorică, sunt montate aparate de aer condiționat fără autorizație de construire.
Directorul i-a transmis reporterului publicației noastre, într-o discuție purtată în biroul său de la DCMB, că este prea tânăr să se bage „în astfel de lucruri” și că va trimite poliția la sediul Asociației Funky Citizens, publisherul publicației „Buletin de București”, „să vedem cum sunteți voi versus noi”. De asemenea, el a susținut că are posibilitatea să reclame organizația la instituțiile de la care a obținut granturi de finanțare.
Ascensiunea familiei Frăsineanu
Cea mai veche declarație de avere publicată de Dragoș Frăsineanu descoperită de Buletin de București datează din 2013, iar din document reiese că actualul director DCMB și-a început cariera la stat cu funcția de membru în Consiliul de Administrație (CA) al uneia dintre cele mai vechi companii din subordinea Consiliului Local Sector 3, Administrația Domeniului Public București – ADPB SA.
Pe atunci primar al Sectorului 3 era tot Robert Negoiță (PSD), care în 2012 a fost ales pentru prima dată edil de sector.
Din declarațiile de avere depuse în 2013 și 2014, reiese că Frăsineanu a primit indemnizație de administrator de la compania controlată de Consiliul Local Sector 3 de aproape 40.000 de lei. În paralel, soția acestuia, Mihaela Frăsineanu, era expert la „Serviciul de Relații Internaționale” al Primăriei Sectorului 3, așa cum reiese din mai multe declarații depuse de actualul director al DCMB.
O altă declarație, publicată în 2015, subliniază ascensiunea soților Frăsineanu în adminstrația publică. Cei doi au fost și consilieri superiori la Ministerul Mediului Apelor și Pădurii.
La finalul lui 2015, a fost publicată prima declarație de avere din care reiese că Dragoș Frăsineanu este director al Direcției de Cultură București (DCMB). Iar din declarația depusă de soție în 2016 reiese că acesta a ocupat și funcția de consilier superior în cadrul Gărzii Naționale de Mediu.
Cine este capul în familia lui Frăsineanu de la Direcția pentru Cultură
Trecerea anilor nu a adus creșterea în funcții publice doar pentru Dragoș Frăsineau. După ce soția a fost consilier superior al Direcției de Gestionare a Deșeurilor din Ministerul Mediului, Mihaela Frăsineanu a ajuns șefă a acestei direcții, se arată într-o declarație de avere depusă de soțul acesteia în 2016.
Funcțiile de conducere au adus în conturile celor doi soți zeci de mii de lei. De exemplu, o altă declarație de avere publicată la jumătatea lui 2017, arată că Mihaela și Dragoș Frăsineanu au încasat aproape 100.000 de lei, ocupând cele două fotolii de directori.
Din poziția de director al Direcției de Cultură București, Dragos Frăsineanu a declarat, în 2024, un salariu anual de peste 13.600 de euro. Soția lui, Mihaiela Frăsineanu, are un venit total de peste 32.500 de euro pe an din diferite poziții, adică aproape 3.000 de euro pe lună.
Mihaela Frăsineanu a fost și consilier în cadrul Secretariatului General al Guvernului, iar în iulie 2018, aproape de jumătatea mandatului de premier al Vioricăi Dăncilă (PSD), a fost eliberată din funcția de consilier al „aparatului propriu al prim-ministrului”.
În 2019, declarația de avere a soției directorului DCMB s-a „îmbogățit” cu încă o funcție de conducere, cea de director al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A (CNAIR), una dintre companiile de importanță strategică ale Statului Român.
Dintr-o declarație de avere publicată de Mihaela Frăsineanu în 2023, aflăm că salariile de la CNAIR pentru perioada 2020-2022 le-a primit în baza unei hotărâri judecătorești.
Lefurile din această perioadă depășesc 622.000 de lei, adică echivalentul a aproape 130.000 de euro.
De asemenea, Mihaela Frăsineanu a fost secretar general adjunct în Ministerul Mediului din iunie 2022 și până la numirea în funcția de consilier de stat în Cancelaria premierului Marcel Ciolacu.
Mai mult, în vara anului trecut, soția directorului DCMB a reprezentat cancelaria premierului Ciolacu la un eveniment public, așa cum reiese dintr-un comunicat publicat de Guvernul României.
Mai mult, Mihaela Frăsineanu conduce și un ONG de mediu, numit „Asociația OIREP Ambalaje”. Asociația a fost înființată în 2019, iar aceasta este directoarea executivă din iulie 2020, potrivit CV-ului ei.
Asociația OIREP Ambalaje este „o organizație profesională, neguvernamentală, non-profit, apolitică și independentă, care urmărește promovarea intereselor membrilor în contextul desfășurării activității specifice acestora în domeniul gestionării ambalajelor și deșeurilor de ambalaje”, conform site-ului propriu.
Ce avere are Frăsineanu de la Direcția pentru Cultură
Dragoș Frăsineanu deține o parte dintr-un teren de 1.700 de metri pătrați, din anul 2002, atunci când l-a moștenit, împreună cu o altă persoană. El mai are și un apartament cu o suprafață de 69 de metri pătrați, moștenit în același an, conform declarației de avere din 2024.
La capitolul mașini, directorul folosește un Kia Sportage din 2017 și un Citroen C5 din 2020. În declarația de avere din 2015, anul în care a ajuns director la Direcția pentru Cultură, Frăsineanu conducea un Kia Ceed fabricat în 2008.
În conturile și depozitele bancare, directorul a declarat că are peste 5.500 de euro.
Dragoș Frăsineanu are studii în Geografie terminate la Universitatea din București, conform documentului prin care a fost numit în funcție, și a predat o perioadă la Universitatea „Spiru Haret”, conform declarației de avere din 2023.
Activiștii au cerut demiterea directorului
În urmă cu patru ani, activiștii de la Fundația Pro Patrimonio au inițiat o petiție pe platforma Declic, prin care au cerut Ministerului Culturii demiterea directorului Dragoș Frăsineanu, după ce acesta „a avizat proiecte urbanistice care au adus pierderi ireparabile patrimoniului arhitectural si urbanistic al Bucureștiului”.
„Recent, bucureștenii au văzut șocați cum se mai demolează o clădire (bd. Pache Protopopescu nr. 33) în stare foarte bună în zonă istorică protejată, demolare cu toate avizele și autorizațiile necesare, adică acceptată de către Direcția de Cultură care are ca misiune conservarea și valorificarea patrimoniului bucureștean”, au scris activiștii în petiția lor.
Conform celor de la Pro Patrimonio, Frăsineanu nu ar fi „îndeplinit sarcinile de serviciu prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a Direcțiilor Județene pentru Cultură și Patrimoniul Național”, adică acelea de a proteja și de a pune în valoare patrimoniul.
Pro Patrimonio a acuzat instituția condusă de Frăsineanu că ar fi avizat proiecte urbanistice care au adus „pierderi ireparabile” patrimoniului arhitectural al Bucureștiului, că ar fi refuzat să claseze clădiri istorice „cu valori arhitecturale și urbanistice incontestabile, că ar fi permis „agresiuni asupra patrimoniului” precum publicitatea stradală în zone protejate și pe monumente istorice de pe bulevardele Magheru și Lascăr Catargiu, dar și că ar fi distrus cu intenție imobile istorice precum Palatul Știrbey și Casa Nanu Muscel.
Ei au întocmit și o listă a „celor mai mari distrugeri din perioada 2015-2020”, care poate fi consultată AICI.
La acest moment, petiția a fost semnată de aproape 800 de persoane. Buletin de București s-a adresat în scris Direcției de Cultură a Municipiului București prin care am solicitat un punct de vedere directorului Dragoș Frăsineanu despre situația în cauză. Când îl vom primi, îl vom publica imediat.
Fundația Pro Patrimonio este o organizaţie neguvernamentală nonprofit internaţională, cu filiale în București, Marea Britanie și Franţa. Înființată în anul 2000, fundația derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural.
ProTV: „Casele Bucureştiului istoric continuă să dispară rând pe rând cu acordul instituțiilor statului”
ProTV scria, în 2016, că Dragoș Frăsineanu a dat aviz favorabil de demolare pentru o casă de pe strada Arthur Verona, care avea un perete cu graffiti devenit simbol pentru arta urbană din Capitală.
„Clădirea face parte dintr-o zonă istorică protejată, dar degeaba. Direcția pentru Cultură București a avizat deja distrugerea casei și înlocuirea ei cu un bloc de 4 etaje. Proprietar este o firmă de imobiliare cu profit ZERO, care este asociată cu o firmă existentă doar în acte, în Cipru”, scriau, în 2016, jurnaliștii ProTV.
Acea casă se afla în zona de protecție a monumentului istoric de categoria A Biserica Anglicană, aflată la doar 60 de metri distanță, dar și într-o zonă istorică protejată.
Mai mult, un alt articol ProTV din 2016 arăta un caz similar de intervenție asupra unui monument istoric, fără avizul necesar.
Autorizația ilegală la care face referire articolul este cea pentru casa Nanu-Muscel, din Piața Romană, pe care Academia de Științe Economice a refăcut-o, fără avizul direct al Ministerului Culturii, deși imobilul este monument istoric.
În apărarea sa, rectorul ASE a invocat faptul că a obținut aprobarea de la Direcția pentru Cultură a Municipiului București, condusă la acea vreme (2016), tot de Dragoș Frăsineanu.
„Reporter: Aș vrea să ne explicați acest document pe care dvs l-ați semnat în vara lui 2015, prin care răspundeți în faţa Primăriei Capitalei și spuneți că nu este nevoie de un nou aviz de la Ministerul Culturii.
Dragoș Frăsineanu, directorul Direcției pentru Cultură București: Nu, noi nu spunem că nu este nevoie de un nou aviz, ei ne întreabă despre valabilitatea avizului eliberat în 2006 și conform legilor în vigoare, un aviz, până este contestat de justiție, acest aviz a produs efecte juridice. El putea fi anulat doar în instanță”, se arată în articol.
Ulterior, aceeași Direcție de Cultură a susținut că lucrările la casa Nanu-Muscel au încălcat mai multe norme. Mai exact, că ar fi fost înlocuite materiale și date jos ornamente, arătau, în urmă cu opt ani, jurnaliștii de la Știrile Pro Tv.
Frăsineanu: „Mâine sunt la voi la ușă”
Articolul publicat de Buletin de București despre faptul că pe fațada sediului Direcției pentru Cultură a Municipiului București (DCMB), aflată într-o zonă de protecție istorică, sunt montate aparate de aer condiționat fără autorizație de construire l-a iritat peste măsură pe directorul instituției, Dragoș Frăsineanu.
Directorul DCMB a susținut că articolul „Ironie amară: instituţia responsabilă cu protejarea patrimoniului are aparate de aer condiționat ilegale pe clădirea monument istoric în care funcţionează” ar fi „o lucrătură atât de prost făcută” și „o comandă” împotriva lui. A folosit cuvinte care pot fi interpretate ca o ameninţare, la adresa reporterului Buletin de Bucureşti:
Tu ești o verigă printre ultimii. Chiar sacrificată, din păcate. Și îmi pare rău. Mare grijă, te rog, nu e cazul să-ți distrugi viața”
Dragoș Frăsineanu
O altă angajată a instituției publice, participantă la discuție, a insistat pe faptul că DCMB îl va da în judecată pe jurnalist „pe persoană fizică, înțelegi?”.
În finalul discuției, Dragoș Frăsineanu a precizat că din moment ce și sediul Asociației Funky Citizens, publisherul Buletin de București, este într-o zonă protejată, sigur poate fi găsit ceva în neregulă la un control.
„Iubitul meu, mâine sunt la voi la ușă, crede-mă, cu poliție, cu procuratură, cu tot”, „Nu voi lăsa lucrurile așa. Sunt niște prostii, deja e prea mult“ sunt câteva dintre mesajele lui Dragoș Frăsineanu, în cadrul întâlnirii cu jurnalistul.
Ce l-a supărat pe Dragoș Frăsineanu de la Direcția pentru Cultură
Buletin de București a scris săptămâna trecută că Poliția Locală a Municipiului București a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, pe raza căruia se află sediul DCMB, cu privire la faptul că pe fațada clădirii sunt montate fără autorizație de construire aparate de climatizare.
Poliția Locală a transmis, într-un răspuns oferit unui cetățean care a sesizat situația, că imobilul din strada Sfântul Ștefan nr. 3 „se află amplasat în perimetrul Zonei Construite Protejate nr. 37” și că este monument istoric.
Articolul s-a bazat, așadar, pe o comunicare oficială a Poliției Locale din subordinea Primăriei Generale.
Directorul recidivist
Dragoș Frăsineanu este „recidivist” când vine vorba de atitudinea controversată față de jurnaliști.
După ce Buletin de București a publicat articolul „Șeful Direcției pentru Cultură din Capitală, Dragoș Frăsineanu, către reporterul Buletin de București: „Mâine sunt la voi la ușă, cu poliție și procuratură. Nu e cazul să-ți distrugi viața”, Alexandra Tănăsescu, fostă jurnalistă Pro TV, a scris despre faptul că a trecut printr-o situație similară.
Am pățit același lucru cu personajul Dragoș Frăsineanu, după ce am făcut la StirileProTV mai multe materiale despre autorizații ilegale semnate de el. Am primit amenințări atât la telefon, cât și pe adresa redacției”.
Alexandra tănăsescu, jurnalist Cultura la dubă, fost jurnalist Pro TV
Editor: Cătălin Doscaș
