„Brigada de intervenții canine a Capitalei” este formată din voluntari și câinii lor, membri ai Clubului Câinilor Utilitari, condus de Vlad Popescu. Echipa reunește câini cu experiență, precum veterana Cealapa, și exemplare aflate în fază de pregătire pentru misiuni de căutare și salvare.
Activitatea echipelor canine, deși voluntară, este una solicitantă, cu un standard ridicat impus de situațiile de urgență. Un exemplu recent al mobilizării lor a fost la explozia din Rahova din 17 octombrie 2025, eveniment soldat cu trei decese și 15 răniți.
La acel moment, Cealapa a fost singurul câine disponibil, experiența ei fiind confirmată în misiuni anterioare, inclusiv la seismul din Albania din 2019.
Câte echipe om-câine sunt în așteptare în București
În prezent, există două departamente în Clubul Câinilor Utilitari, și anume: cel de terapie asistată de animale și cel de căutare și salvare.
„Echipa de căutare și salvare are aproximativ 20 de voluntari, fiecare cu câinele lui, din care 7 sunt la nivelul la care pot interveni oricând pentru o situație de urgență. Suntem în pregătire cu restul echipelor și continuu suntem în dezvoltare. Unii câini îmbătrânesc, alții de-abia debutează.”, a declarat Vlad Popescu, director, instructor canin și voluntar la Câini Salvatori.
Atunci când este nevoie ca voluntarii să se prezinte la fața locului pentru o intervenție, echipele funcționează precum o celulă de alertă. În 2019, pentru a ajunge în Albania, voluntarii au ajuns la aeroport la doar o oră și 10 minute de când au fost solicitați.
„Când am plecat în Albania, în 2019, solicitarea de deplasare a venit la ora 12:55 și trebuia să fim la aeroport la ora 14:10. Și am fost la aeroport la 14:10. Mai repede de atât nu e uman posibil. Dar noi suntem fiecare, la ora la care se face o asemenea solicitare, noi fiind voluntari, fiecare e unde este, la serviciu etc., adică s-ar putea să nu fii cu câinele.
Aia să spunem că a fost un exemplu foarte, foarte pozitiv, în sensul că noi într-o oră și 10 minute eram la aeroport, cu bagaje pentru 7 zile. (…) Suntem cât putem de rapizi.“, a mai spus Vlad Popescu.
Atunci când este vorba despre dispariții în afara orașului, pregătirile durează chiar și 2 – 3 ore, pentru ca echipele să poată face toate aranjamentele necesare.
Cât despre colaborarea cu autoritățile, în timpul intervențiilor propriu-zise, echipele voluntare se coordonează cu autoritățile. Despre relația cu IGSU, DSU și ISU, Vlad Popescu a spus că este una „foarte bună”, iar relația cu Poliția devine „din ce în ce mai bună”.
Patrocle, Lipici și Max, nume noi din „brigada de intervenții canine a Capitalei”
În prezent, la Clubul Câinilor Utilitari sunt câini cu experiență, atestați pentru intervențiile de căutare și salvare, dar și câini în pregătire, precum Patrocle, Lipici, și Max, dar și alții care vor merge în misiuni. Totodată, sunt și căței în pregătire, printre care și pui, pentru a face parte din „brigada de intervenții canine a Capitalei”.
„Avem căței ca Patrocle, Lipici, Freddy, Max. Avem căței care tocmai au fost acum și au început să urce pe drumul ăsta și vor merge de acum încolo în misiuni, cum sunt Izzy, Tzucki. Vin căței și din urmă.
„Mai departe, avem căței în pregătire, ca Tribal, Azera, Jamie, Nonik, căței care se pregătesc și vor fi și ei în intervenții foarte curând. Avem și doi pui, Lili și Cira, care sunt încă la o vârstă fragedă și facem un schimb de generații, așteptăm să-l facem din mers, să nu se simtă, dar asta, de multe ori, se întâmplă cu costuri pentru voluntarii vechi, care trebuie să-și ia un al doilea câine și asta înseamnă muncă în plus.”, a mai spus Vlad Popescu.
Cum se desfășoară antrenamentele echipelor
Pentru ca cineva să fie voluntar la Clubul Câinilor Utilitari, trebuie să aibă propriul câine, dar și o disponibilitate de 20 de ore pe săptămână pentru această activitate. Orele includ câteva antrenamente pe săptămână, iar stăpânul și câinele său trebuie să dezvolte o condiție fizică corespunzătoare.
În plus, în afară de condiția fizică, este importantă și cea emoțională, mai ales că unele misiuni pot fi foarte dificile, așa cum s-a întâmplat și cu cea din Rahova.
„Ca să fii voluntar la Clubul Câinilor Utilitari, echipa de salvare, îți trebuie, pe lângă un câine care să fie al tău, propriu și personal, 20 de ore pe săptămână pe care să le poți dedica acestei activități, e practic un part time. Aceste 20 de ore sunt vreo 12 – 14 de ore săptămânale de antrenamente, care sunt câte trei pe săptămână, câte 3 – 5 ore și în fiecare zi 1 – 2 ore de condiție fizică pentru tine și câinele tău. (…)
Trebuie să-ți dezvolți o condiție fizică corespunzătoare, o condiție emoțională corespunzătoare. Așa cum s-a întâmplat la Rahova, unele misiuni pot avea aspecte destul de crude și pentru unii dintre noi e prea mult. Noi căutăm să dezvoltăm această abilitate emoțională pentru a naviga prin chestia asta, însă nimic nu te pregătește pentru o situație reală, care să fie cu adevărat dezastruoasă.”, a mai explicat Vlad Popescu.
În cât timp se formează o echipă om-câine, pregătită de intervenții
Pentru ca o echipă om-câine să fie pregătită pentru intervenții, este nevoie de 1.000 de ore de antrenament, în funcție de abilitățile fiecărui câine, dar și ale stăpânilor. Perioada în care câinele ajunge să fie pregătit să intervină într-o situație de urgență este, în cazul ideal, de un an.
Cu toate acestea, chiar și după ce obțin certificările necesare, câinii au nevoie de antrenament constant, pentru a fi mereu pregătiți de intervenții.
„Noi am estimat undeva la 1000 de ore de antrenament care, dacă toate sunt bune și minunate și avem câini foarte buni și oameni care vin cu niște pre-rechizite, putem spera la un an de zile în care câinele să ajungă la un standard minim.
Dar, evident, că pentru a te păstra, câinii sunt ca niște sportivi. Degeaba ei știu ce au de făcut, dacă nu au un antrenament continuu, se poate întâmpla ca la momentul intervenției să nu fie în formă, să nu fie concentrați. Antrenamentul trebuie să fie constant și continuu, chiar dacă tu ai pregătit câinele doi ani, nu înseamnă că nu mai trebuie să-l pregătești constant și continuu.”, a mai spus directorul de la Clubul Câinilor Utilitari.
Brigada de intervenții canine, antrenată pentru „mantrailing”
Toți câinii de la Clubul Câinilor Utilitari sunt antrenați pentru intervenții de căutare și salvare în mediul natural, dar și sub dărâmături. De curând, câinii au început să fie pregătiți și pentru mantrailing, astfel încât să poată interveni în cazul persoanelor dispărute.
Mantrailing-ul este o activitate prin care câinele își utilizează instinctele naturale pentru a urmări mirosul unei persoane, abilitate care ar putea fi foarte utilă în cazul disparițiilor.
„Varianta clasică este intervenția de căutare și salvare, scotocire, atât în mediul natural, cât și în dărâmături, dar în ultima vreme ne-am apucat să pregătim și câini pentru mantrailing, care este o urmă specială pentru operațiuni de salvare și dezvoltăm niște echipe și în direcția aia, pentru că în ceea ce privește disparițiile, este o adiție de un câine care poate fi complementar în eforturile de căutare și foarte utili.
În general, pe câini încercăm să-i atestăm, să-i certificăm, să-i pregătim și pentru dărâmături, și pentru mediul natural, adică păduri, zone accidentate etc. pentru a fi capabili să intervenim și la dispariții de persoane, care pot fi minori, persoane cu Alzheimer, rătăciți pur și simplu prin pădure”, a mai povestit Vlad Popescu.
Intervenția din Rahova, „foarte grea”
În legătură cu explozia din Rahova, din 17 octombrie, care a ucis trei persoane și a rănit alte 15, Vlad Popescu a spus că intervenția a fost una „foarte grea, mai ales din punct de vedere emoțional”. În acea zi, Cealapa a fost singura cățelușă disponibilă, întrucât ceilalți erau la antrenamente în străinătate, însă s-a descurcat de minune.
„A fost o intervenție foarte grea, mai ales din punct de vedere emoțional, a fost o tragedie. Te confrunți atât cu imaginea tragediei, cât și cu reacție aparținătorilor, sinistraților, persoanelor care își doreau să intre în bloc – unii aveau de luat medicamente. Există o presiune, toate misiunile de genul acesta sunt foarte grele, până la urmă a fost un dezastru.
Ce pot să spun este că Cealapa, cățelușa noastră, s-a descurcat destul de bine, a fost concentrată, și-a dorit să lucreze. Ea fusese și în Albania (n.r. în 2019) și, în ciuda vârstei, experiența și-a spus cuvântul și ea nu a fost afectată de starea noastră emoțională”, a spus acesta.
Dacă nu ar fi fost situația din Rahova, Cealapa nu ar mai fi fost solicitată să intervină.
Cățelușa-salvator are 11 ani, adică în jur de 70 în ani „omenești”, și este în pragul pensionării.
FOTO: Vlad Popescu, Facebook Clubul Câinilor Utilitari.
