Fortul 13 Jilava pe lista UNESCO. Comitetul Patrimoniului Mondial al organizației a decis completarea Listei Indicative a României cu patru noi poziţii, printre care și fosta închisoare politică de lângă București.
Institutul Naţional al Patrimoniului a transmis în aprilie către Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO formularele pentru continuarea demersurilor de includere a celor 4 obiective pe lista celor recunoscute la nivel internaţional pentru importanţa excepţională pe care o au pentru generaţiile prezente şi viitoare.
Două biserici și reședințele regale de la Sinaia, propuse pentru lista UNESCO
Două dintre cele patru obiective istorice înscrise pe lista indicativă a României sunt Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi şi Biserica episcopală „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Argeşului din Curtea de Argeş, capodopere ale arhitecturii medievale din Ţara Românească şi Moldova, edificate de domnitorii Neagoe Basarab şi Vasile Lupu.
Al treilea este reprezentant de Ansamblul Regal de la Sinaia – în special castelele Peleş şi Pelişor şi grădinile care le înconjoară, construit de familia regală și dezvoltat de echipe internaţionale şi interdisciplinare de arhitecţi, artişti, meşteri, grădinari din întreaga Europă.
Clădirile au create în sitlul Istorist şi Art Nouveau şi reflectă tehnici inginereşti inovative, potrivit Mediafax.
Lista indicativă este un inventar de situri situate pe teritoriul fiecărei ţări Parte a Convenţiei Patrimoniului Mondial, considerate ca fiind susceptibile de a fi înscrise în Lista Patrimoniului Mondial (LPM) UNESCO.
Propunerile de noi înscrieri în Patrimoniul Mondial nu sunt examinate decât dacă siturile respective figurează deja în Lista Indicativă. Prin urmare fiecare stat trebuie să transmită Lista Indicativă actualizată cu un an înainte de orice propunere de înscriere în LPM.
De asemenea toate statele semnatare ale Convenţiei sunt încurajate să revizuiască propria Listă Indicativă cel puţin o dată la 10 ani.
CITEȘTE ȘI: Podurile cu risc de prăbușire din București. Prea scump de reparat
Fortul 13 Jilava pe lista UNESCO
Al patrulea obiectiv se referă la mai multe închisori comuniste din România, unde au fost uciși liderii politici din perioada interbelică sau cei care se opuneau regimului dictatorial, inclusiv la țărani și muncitori.
Este vorba despre Fortul nr. 13 Jilava, Închisoarea de la Râmnicu Sărat, Închisoarea Piteşti, Fostul Penitenciar de la Făgăraş şi Fostul Penitenciar de la Sighetul Marmaţiei.
Fortul 13 Jilava se află în sudul județului Ilfov, fiind construit după planurile generalului Henri Alexis Brialmont, ca parte din Cetatea Bucureștiului, centura de apărare, cu forturi și baterii, care înconjoară inelar actuala capitală a României.
A fost utilizat ca închisoare politică prima dată după răscoala din 1907, iar apoi din anul 1956, când a fost cedat Ministerului de Interne, potrivit Wikipedia.
Mareșalul Ion Antonescu, Corneliu Coposu, Mihai Antonescu, monseniorul Vladimir Ghika sau Radu Lecca sunt doar câteva dintre personalitățile care au trecut pe aici sau și-au aflat sfârșitul pe câmpul de execuție Valea Piersicilor (Valea Plângerii), de lângă fort.
Ultimii deținuți care au fost închiși aici au fost cei de la Revoluția din 1989.
Transformat în muzeu
Buletin de București a scris în iunie că fortul 13 Jilava se va transforma în muzeu, după ce Guvernul a aprobat trecerea fostei închisori comuniste în administrarea Consiliului Județean Ilfov. Lucrările de reabilitare ar trebui să fie finalizate în următorii cinci ani, însă costurile proiectului rămân necunoscute.
Demersurile pentru transformarea Fortului 13 Jilava în muzeu fuseseră deja începute, însă CJ Ilfov mai avea nevoie de o hotărâre de Guvern pentru a începe procedurile efective, așa cum a scris Buletin de București aici.
CITEȘTE ȘI: Guvernul a aprobat transformarea Fortului 13 Jilava în muzeu
Comments are closed.