Bucureștiul a intrat în noul an sub un nor dens de fum și valori record la particule PM2.5, de peste 35 de ori față de limita reglementată. Cauzele sunt strâns legate de condițiile atmosferice, poluarea „de iarnă”, dar și de artificiile și petardele folosite în noaptea de Revelion.
Datele din noaptea de Revelion, analizate de Buletin de București, arată o creștere exponențială a concentrației de particule fine PM2.5 în aer care poate fi corelată cu folosirea artificiilor și pocnitorilor. Astfel, cele mai mari valori au fost înregistrate în nordul Capitalei, imediat după miezul nopții, conform platformei UradMonitor.
Străulești: 533 µg/m³ la ora 00:05 – o valoare de peste 35 de ori mai mare decât limita zilnică recomandată de Organizația Mondială a Sănătății de 15 µg/m³.
Drumul Taberei: 407 µg/m³ la ora 00:14
Berceni: 359 µg/m³ la ora 00:26
Titan: 319 µg/m³ la ora 00:10
Politehnica: 270 µg/m³ la ora 00:04
Timpuri Noi: 201 µg/m³ la ora 00:38
Otopeni: 198 µg/m³ la ora 00:03
Valorile, înregistrate în jurul orei 00:00, arată impactul artificiilor asupra calității aerului, în special. Cifrele depășesc cu mult pragul de siguranță, iar studiile arată că riscurile pentru sănătate sunt pe măsură.
Mai mult, dincolo de artificiile de Revelion, care eliberează în atmosferă cantități mari de particule fine, la poluarea critică au contribuit și condițiile meteo, cum ar fi ceața densă din anumite zone și lipsa vântului, care au favorizat stagnarea aerului și acumularea de PM 2.5.
Contextul agravant, poluarea „de iarnă”
Bucureștiul se confruntă deja cu o problemă serioasă de poluare, cunoscută sub numele de “poluare de iarnă”. Raportul AerArs, lansat de Centrul pentru politici durabile Ecopolis, arată că, odată cu scăderea temperaturilor, principala sursă de poluare devine încălzirea rezidențială, responsabilă pentru 70% din poluarea aerului în timpul iernii.
Analiza datelor din rețeaua independentă Aerlive.ro pentru perioada noiembrie 2023-noiembrie 2024 arată o creștere medie a PM2.5 cu 14,77 µg/m³ față de vara anului 2023, o creștere alarmantă de 85%. Această creștere este atribuită în proporție de 70% încălzirii rezidențiale și 15% consumului suplimentar de carburant.
Zone precum Giulești-Bucureștii Noi, Rahova-Ferentari și Colentina-Fundeni au înregistrat între 31 și 50 de zile cu valori peste pragul de 20 µg/m³, mult peste recomandările OMS (medie anuală de 5 µg/m³ și medie zilnică de 15 µg/m³).
În plus, conform raportului AerArs, aproximativ 80.000 de gospodării din București și Ilfov se încălzesc „clasic”, folosind adesea combustibili solizi, inclusiv deșeuri, în zonele periferice. Sobele pe cărbune sunt cele mai poluante, urmate de cele pe lemne.
România, se estimează peste 29.000 de decese premature anual din cauza poluării, iar Bucureștiul are printre cele mai mari costuri de sănătate din Europa, de aproximativ 3.000 de euro, după Londra.
CITEȘTE ȘI Raport AerArs | Poluarea „de iarnă” din Capitală, în creştere
