Un restaurant fals cu produse semipreparate, pregătite într-un garaj din Capitală, a fost acceptat fără probleme pe două platforme de livrare. Deși nu deținea niciun fel de autorizații de funcționare, Svik Svak SRL a reușit să onoreze cinci comenzi într-o singură zi. Andrei Petroff (Pete), realizatorul experimentului, a demonstrat că orice persoană ar putea deveni „patron de restaurant, peste noapte”, fără verificări.
Cât de ușor este să te infiltrezi pe aplicațiile de food delivery?
Aceasta este întrebarea la care a vrut să răspundă și creatorul de conținut, Andrei Petroff. Pașii parcurși de vlogger în realizarea experimentului au fost:
- Înființarea firmei Svik Svak S.R.L, a cărei denumire se traduce în norvegiană prin „fraudă ieftină”
- Conceperea unui meniu pe baza unui șablon găsit pe internet
- Achiziționarea unor produse de tipul „ready to eat”, listate la suprapreț
- Realizarea unor poze de produs
- Completarea formularelor online ale celor trei aplicații de livrare
- Primirea ofertelor de parteneriat
- Primirea și pregătirea comenzilor ce urmau să fie preluate de livratori
Din cele trei platforme de delivery pe care s-a înscris, două l-au acceptat, iar una nu a răspuns. Astfel, în „ziua deschiderii”, cinci comenzi au fost trimise (trei către prieteni, două către el însuși, de dragul experimentului) din garajul bunicului său, amplasat fix în aproprierea ghenei de gunoi.
În mod normal, conform legislației, autorizațiile necesare în vederea înființării unui restaurant sunt:
- Autorizație de la Direcția Sanitar Veterinară
- Autorizație sanitară din partea Direcției de Sănătate Publică
- Autorizație de incendiu din partea ISU
- Autorizație de funcționare de la Protecția Muncii
- Autorizație de funcționare din partea primăriei
- Autorizație din partea Ministerului Mediului, doar în cazul în care capacitatea restaurantului depășește 100 locuri
Niciuna din cele două platforme de livrare nu a solicitat dovada deținerii acestor autorizații, nici măcar a celei sanitare. În plus, societatea comercială Svik Svak a fost înființată cu un cod CAEN de curierat, nicidecum cu cel specific restaurantelor.
Trendul „bucătăriilor-fantomă” capătă tot mai multă amploare, mai ales în contextul costurilor mult mai reduse. Afacerile de genul acesta pregătesc mâncarea și o livrează prin diferite aplicații, însă sediul lor nu este deschis și clienților. În acest fel, pot funcționa ani întregi până să fie descoperite neregulile.
Un exemplu deja prezent pe piață este cel al afacerii locale deținute de actorul Mugur Mihăescu, candidat AUR la alegerile europarlamentare. Bucătăriile Zest Pizza sunt localizate în scări de bloc, containere sau demisoluri, produsele lor fiind accesibile doar prin comandă.
Și restaurantele duplicitare și-au făcut loc pe piața românească, așa cum e cazul unui local din sectorul 1. Listate pe platformele de livrare ca fiind trei restaurante diferite (Mon Paris, Dacia și Food&Drinks), unul singur există fizic. Această tactică este folosită în încercarea de a atrage cât mai multe comenzi din partea clienților.
