Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Thursday , 20 June 2024
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleEditorialMain

EDITORIAL | Primarul „Maslow” și primarul „Fanariot”

162
Inquam Photos / George Călin

Abraham Maslow a fost un psiholog american care a creat ierarhia necesităților umane care-i poartă numele – Piramida lui Maslow, o teorie a sănătății psihologice, în cinci trepte, bazată pe satisfacerea nevoilor umane înnăscute. De la cele fiziologice, până la așa-numitele nevoi de autorealizare, aflate în vârf, și care țin de dezvoltarea potențialului maxim al individului, oriunde s-ar afla el: împlinire personală, oportunități de învățare, creativitate, moralitate și, poate cea mai importantă bornă pentru o societate sănătoasă, lipsa prejudecăților.

Dacă luăm piramida lui Maslow și o transpunem peste București și a sa zonă metropolitană descoperim că, în ciuda faptului că aici PIB-ul per capita este mai mare decât în Regiunea Viena – potrivit datelor de la Banca Mondială, nu sunt punctate decât nevoile primare la modul general, iar restul, vag îndeplinite ici-colo.    

Bucureștiul are apă curentă, magazine pentru procurarea hranei și, în general, nu prea plouă prin acoperișurile imobilelor și nici nu bate vântul prin pereți găuriți de rachete. Cu puțin noroc și după ore de așteptare, suntem văzuți gratuit în cele din urmă de un medic, la capătul unei cozi interminabile de la vreo Unitate de Primiri Urgențe. Iarna, la limită și cu înjurături, este satisfăcută, cu gunoaie, aragazul, caloriferul ori pufoaica, și nevoia unei temperaturi constante a corpului.

Dacă părăsim prima treaptă a supraviețuirii din piramida lui Maslow, lucrurile încep să se precipite. De aici încolo este vorba despre siguranță personală, dar nu neapărat în sens mot-a-mot. A doua treaptă presupune dincolo de integritatea fizică a individului şi securitatea economică, a resurselor, a moralității, a familiei și a proprietății pentru fiecare individ.

Celelalte două praguri extra, liant către ultimul expus pe larg mai sus, le lăsăm deoparte. Salvăm hârtie la tipografie/pixeli și nervi din partea dumneavoastră.

În București, cei șapte primari, plus cei peste 200 de consilieri locali și generali aferenți, responsabili direcți ai bunăstării noastre, pun umărul la împlinirea celei de-a doua trepte, cu chiu cu vai, într-un mod sublim și relativ.

Şi nu e vorba despre cei din ultimii patru ani, ci de toţi, de la Crin Halaicu şi Victor Ciorbea încoace. Mulți au fost și sunt blocați mental cu dibăcia administrativă doar la treapta supraviețuirii, alții nici măcar n-au atins-o. Și nu e greu să ne dăm seama cine, cum şi când.

Unii primari au rămas la un bec de la un colț de stradă și un gărduleț vopsit eventual chiar cu mâna lor, în direct la vreo televiziune sau pe vreo rețea socială, în timp ce se laudă cu noțiuni elementare de evoluție pe termen lung, într-un sunet de rulment spart pentru specialiștii din domeniile conexe. Alții stau agățați în concepte abandonate de ani buni de capitale europene și toarnă locuri de parcare peste spații verzi și pasaje „te-miri-unde”, încurajând și mai mult asfixierea orașului, și la propriu și la figurat, întru sondaje, pe termen mediu și lung. 

Asta în timp ce treptele Piramidei lui Maslow sunt punctate până-n vârf doar pentru clanurile și aparatul administrativ care le dau puterea efemeră. Iar cetățenii de rând rămân cu mulțumirea de moment „că se face, dom’le!” şi cu „l-am rugat personal pe Don Primar să-mi coloreze peretele, m-a ajutat, gospodar om!”.

Alți primari, pur și simplu, își consumă energia, timpul limitat și capacitățile demonstrate în mediul privat, în lupte la baionetă cu câinii turbați ai unor grupuri de interese care împlinesc aproape patru ani de când rabdă de foame și se uită cu jind la frații lor de peste granițele interioare ale Capitalei. E dificil și frustrant când vezi cum alții și-au schimbat deja cu lejeritate mașinile/casele și au adoptat elefănței la distanță de prin Thailanda. Și da, sunt al naibii de mulți cei care dorm în vârful piramidei lui Maslow, după ce au urcat, pas cu pas, pe treptele construite în peste 30 de ani, doar din teancuri de bani drenați din bugete publice.

„Ilfovistan”

Dacă depășim granițele exterioare și călcăm în Ilfov, putem lăsa în urmă până și alimentarea cu apă potabilă şi asfaltul din București cu ale sale borduri schimbate constant. Aici, descoperim un sistem de tip medieval, puțin mai evoluat decât cel fanariot de acum 300 de ani, într-un loc în care trăiesc aproape 550.000 de oameni, cam cât aproape două sectoare ale Capitalei, dacă vreți. Totodată, județul Ilfov este zona din Uniunea Europeană cu cea mai mare creștere a populației, de 40%, de la precedenta numărătoare din 2011, arată Eurostat.

Mai bine de jumătate dintre acești oameni, intră și ies zilnic din București – pe două, patru roți sau cu transportul public deficitar –  fie că e vorba doar despre un loc de muncă, fie că e vorba despre școala ori grădinița copiilor. Din punct de vedere electoral, acest aspect este mană cerească pentru incompetența administrativă, de-o parte și de alta: rămân cu buletinele pe București, deci zero drepturi în Ilfov, în timp ce sunt slabe șanse să-și abandoneze într-o zi de duminică curtea dichisită, pentru a șasea oară în săptămâna respectivă, doar pentru a pune o ștampilă în vreo secție de prin Capitală. Cel mai bun exemplu e Cartierul de afaceri Pipera, aferent gurii de metrou omonime, păstorit de două administrații din București și una din Ilfov, care adună de la 9 la 18, de luni până vineri, “rezidenți” fără drept de vot local.

Vedere către intrarea în Cartierul de Afaceri Pipera, zona administrată doar de primăria Voluntari. Aici au sediile sociale unele dintre cele mai mari companii din țară.

Astfel, în zona metropolitană, prin cele 32 de comune şi opt oraşe care compun județul, ajung în primării oameni care abia înțeleg un text citit, puși pe o căpătuială rapace, indiferent de context. Sunt exemple concrete la îndemână unde, în localități de peste 20.000 de locuitori reali, ajung primari personaje care strâng 2.000 de voturi exprimate în mare parte de rudele celor din aparatului administrativ local, prieteni ori oameni de afaceri mufați la banii publici, amatori la rândul lor de eludat reguli elementare de urbanism. 

Acolo unde există totuși o luptă internă, e tot între ei, iar disputa se rezolvă la „masa verde” cu flotanți de o anumită culoare politică, aduși din județul Dâmbovița, spre exemplu.

Iar protecția ulterioară în fața legilor a celor care rămân sau se urcă pe tron în Ilfov este stabilită aproape ca pe vremea fanarioților, cu firman de la sine înțeles de la „Pașa Comasat” pentru firmele de partid și comisioanele aferente. Odată tributul plătit, în următorii patru ani continuă, sau începe, îmbogățirea personală pe spinarea locuitorilor.

Puterea celor „10%” 

Transpunem la București, pentru un tablou complet: în 2016, primarul general a ajuns în funcție în urma votului a 246.553 de cetățeni iar în 2020 în urma a 282.631 de voturi valabil exprimate. Ca idee, în ambele cazuri, populația totală cu domiciliul în cele șase sectoare ale Capitalei s-a situat în jurul valorii de 2.000.000 de oameni. Un calcul simplu, nu?

Și nu uitați, totodată, că avem un Buletin de București.

CITEȘTE ȘI

scris de
Cătălin Doscaș

Lucrează în mass-media de la vârsta de 15 ani când a publicat primele articole în presa locală din Tecuci. Ulterior, a lucrat în redacţii de radio ca reporter, redactor şi prezentator (StudentFM, NaţionalFM, Radio Total, Smart FM) unde a acoperit domeniille politic, economic, social şi externe. Ulterior a fost editor-coordonator al postului Realitatea FM. Experienţa în jurnalismul on-line a dobândit-o la portalul B365.ro unde a fost editor. În 2012 s-a angajat în televiziune. La RealitateaTV a fost, pe rând, reporter la secţia Social, reporter special la emisiunea de reportaje şi anchete „Reporterii Realităţii” dar şi editor al jurnalelor de ştiri. Ulterior a făcut parte din secţia de Investigaţii de la Digi24 şi a lucrat la campania „România furată”. A revenit în presa scrisă în 2017 ca reporter special în cadrul unui proiect de repoziționare a tabloidului Libertatea în cotidian generalist. În prezent, are 36 de ani şi este reporter și editor-coordonator la Buletin de București.

pe același subiect

ArticoleEducațieEvenimentMain

Acuzaţi că sunt anarhişti, studenţii pro-Palestina din curtea Facultăţii de Psihologie sunt somaţi să plece în câteva ore

Universitatea din București le-a transmis studenților care protestează pentru cauza Palestinei, în...

ArticoleȘtiri

Val de abandonuri canine în Bucureşti şi împrejurimi. Oamenii nu se tem nici măcar de amenzile cu cinci cifre

Asociația pentru Protecția Animaleleor trage un semnal de alarmă asupra numărului mare...

ArticoleFeaturedPolitic

Primele rezultate parţiale oficiale pe Bucureşti, la 11 zile de la alegeri. Ce arată cifrele

Nicuşor Dan a fost confirmat de Biroul Electoral Central (BEC) drept câştigător...

ArticoleMain

Sector 3 | Centrul de recuperare neuromotorie „Căuzași” va fi modernizat cu fonduri nerambursabile de peste un milion lei

Centrul de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu pentru persoane adulte cu dizabilități...