Nicuşor Dan a fost întrebat la o emisiune de divertisment pe cine ar alege consilier la Cotroceni dintre foştii preşedinţi. Şi, stupoare, l-a ales pe cel mai urât personaj al momentului – Klaus Iohannis.
De ce a făcut Nicuşor Dan asta? Pentru că Nicuşor Dan gândeşte ca un matematician, nu ca un politician.
Mintea lui este calibrată ca un computer – if/then. O problemă are un răspuns. O ecuaţie are o rezolvare.
Deci, Klaus Iohannis, în ipoteza pe care mi-o spuneți dumneavoastră. Pentru că are proaspete toate legăturile cu toții partenerii noștri, aceasta ar fi explicația, da.
nicuşor dan, la Măruţă, ProTV
Până şi formularea lui arată că a vrut să joace după reguli – „în ipoteza pe care mi-o spuneţi dumneavoastră”, da? El a fost încorsetat de gândirea care te duce din punctul A, în punctul B.
Drept urmare, când i s-a pus o problemă cu patru răspunsuri probabile, nu putea să răspundă că niciunul nu este valid (aşa cum ar fi făcut-o un politician de carieră). El a ales, franc, soluţia care i se părea cea mai puţin catastrofală. Cum ar fi fost să spună Iliescu bolşevicul? Constantinescu învinsul? Băsescu securistul? Naiv, a dat răspunsul care i s-a părut cel mai adecvat.
Un politician versat (deşi, să fim serioşi, Nicuşor Dan „joacă” deja, de ani buni, la nivel înalt, ar fi trebuit să fie mai atent la astfel de nuanţe), care este în rolul de candidat independent, antisistem, ar fi răspuns, fără doar şi poate, NICIUNUL.
E foarte uşor de imaginat un astfel de dialog.
– Pe cine aţi alege drept consilier prezidenţial dintre foştii preşedinţi postdecembrişti, în eventualitatea în care aţi ajunge la Cotroceni?
– Răspunsul este simplu, domnule Măruţă, pe niciunul. Suntem în paradigma în care oamenii ne spun că trebuie să ne desprindem de sistem. Şi atunci eu ce să fac, să aduc rămăşiţe ale sistemului cu mine, la Cotroceni? Nu, răspunsul este că trebuie să privim către viitor, nu către trecut.
– Şi totuşi, de dragul jocului, pe cine aţi alege dacă aţi avea pe masă cele patru nume ale foştilor preşedinţi?
– Păi, să îi luăm pe rând. Îl avem pe Ion Iliescu, al cărui nume este legat de două dintre dosarele dureroase ale acestui popor – Revoluţia şi Mineriadele. Apoi, un om care care a încercat, dar nu a putut. Al treilea, Traian Băsescu, nu doar că este un om al sistemului, a creat un suprasistem şi este dovedit informator al Securităţii. Iar Klaus Iohannis ne este încă proaspăt în minte cu toate aroganţele sale, nedemne de funcţia pe care a ocupat-o. Atunci, cum aş putea să aleg dintre cei patru? Răspunsul rămâne, în continuare, nu.
Şi, uite-aşa, cu o piruetă politică elegantă, orice candidat care ţinea să mai atragă de partea lui oameni din rândul votanţilor nehotărâţi ar fi ieşit din capcana întinsă. Nucleul dur al votanţilor lui Nicuşor Dan nu o să îl taxeze prea tare, pentru că nu se aşteaptă ca ipotetica numire să ajungă vreodată realitate. Dar răspunsul naiv-nonşalant s-ar putea să fi enervat multă altă lume. Iohannis, am aflat de curând dintr-un sondaj, a luat ZERO procente în topul celor mai buni preşedinţi ai României, în rândul electoratului lui George Simion şi Marcel Ciolacu.
CITEŞTE ŞI: Premiu de consolare: Nicuşor Dan îi sugerează Elenei Lasconi că ar fi „un primar bun la Bucureşti”
