Investigații, reportaje, interviuri, editoriale și știri de interes local.
Friday , 27 March 2026
BdB e un proiect marca Funky Citizens
ArticoleEditorialMain

EDITORIAL | Cea mai aberantă solicitare pe care am primit-o de la un politician. „Maestre, aiasta nu se poate!”

33
președintele PSD Sector 4
Alexandru Hazem Kansou este președintele interimar al președintele PSD Sector 4

Președintele interimar al PSD Sector 4, administrator public al Sectorului 4 și consilier general, deci o persoană cu triplă calitate publică, a adresat redacției Buletin de București, prin intermediul unui mandatar convențional, cea mai aberantă solicitare pe care am primit-o în cei aproape 30 de ani de când sunt jurnalist: să-i ascundem numele dintr-o investigație.

Alexandru Hazem Kansou consideră că menționarea numelui său într-un articol care îl vizează în mod direct și exclusiv i-ar produce un „prejudiciu reputațional” și ar fi o intruziune în viața sa.

„Maestrul sinecurilor”, investigația care l-a supărat pe politician după 10 luni de la publicare, arată faptul că, potrivit declarațiilor de avere, Alexandru Hazem Kansou a obținut într-un singur an, din mai multe funcții publice, venituri de peste 65.000 de euro.

CITEȘTE ȘI: „Maestrul sinecurilor” | City managerul Sectorului 4, venituri de zeci de mii de euro din cinci funcții publice, într-un an

Așadar, o persoană publică, plătită destul de bine din bani publici, vrea să nu-i mai apară numele într-un articol realizat pe baza unor documente publice. Ați mai auzit de așa ceva?

Atenție: Alexandru Hazem Kansou nu contestă datele din articol, nu acuză că sumele vehiculate ar fi false, nu susține că nu a deținut pozițiile din diverse instituții și companii de stat prezentate de Buletin de București.

Președintele interimar al PSD Sector 4 pur și simplu nu vrea să-i apară numele în text. De ce? A invocat cel mai tare argument pe care l-am citit vreodată: pentru că nu are cazier judiciar.

„Solicitarea este formulată în contextul în care menținerea acestei asocieri nominale produce, în prezent, un prejudiciu reputațional real, continuu și disproporționat, fără a exista, din înscrisurile oficiale anexate, o condamnare penală și fără a rezulta existența vreunei proceduri penale oficiale active care să justifice păstrarea numelui complet în forma actuală de indexare publică”, a scris mandatarul domnului Kansou în scrisorica către Buletin de București.

CITEȘTE ȘI: Alexandru Hazem Kansou, consilier general și „city managerul” Sectorul 4, cere ștergerea numelui său din investigația BdB „Maestrul Sinecurilor” pe motiv de „prejudiciu reputațional”

În viziunea domnului Alexandru Hazem Kansou și a mandatarului său, presa ar trebui să dea numele complet al unor persoane publice doar dacă acestea au o condamnare penală. În rest, susține consilierul general PSD, jurnaliștii trebuie să relateze despre ce fac politicienii fără să le dea numele complet sau, dacă nu se poate, folosindu-le doar inițialele.

După modelul invocat de administratorul public al Sectorului 4, toate relatările ar trebuie să fie de genul „președintele României, N.D., a făcut o vizită…”, „premierul I.B. a decis tăierea….” sau „primarul general C.C. cere un audit extren la…”

Pentru că, nu-i așa, nici unul dintre politicienii menționați mai sus nu are cazier judiciar.

Alexandru Hazem Kansou amenință redacția Buletin de București că, dacă nu ne conformăm și nu-i eliminăm numele complet din investigația „Maestrul Sinecurilor”, va trece la „sesizarea autorității competente și/sau a instanței competente”.

Autoritatea competentă ar fi, probabil, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Ei bine, avem un singur mesaj să-i transmitem președintelui interimar al PSD Sector 4: nu cheltuiți banii degeaba pe avocați și procese fără șansă.

Nici o instanță din România, chiar și din justiția asta coruptă pe care o avem noi, românii, nu vă va da câștig de cauză. Iar jurisprudența CEDO spune clar: „Persoanele publice (politicieni, funcționari, oameni de afaceri implicați în viața publică) trebuie să accepte un nivel mai ridicat de critică decât un simplu cetățean.”

De altfel, „maestrul sinecurilor” știe foarte bine acest lucru, de aceea în solicitarea trimisă Buletin de București menționează singur că „suntem pe deplin conștienți de faptul că prelucrarea în scopuri jurnalistice beneficiază de un regim particular și de derogări legale.

Domnul Alexandru Hazem Kansou nu este o persoană privată, un cetățean simplu despre care presa a scris accidental. La limită, într-un astfel de caz ar putea fi justificată solicitarea de a-i fi ascuns numele sau de a folosi doar inițiale.

O persoană privată, care nu are nici o influență asupra unei comunități, are dreptul la intimitate și protecție, chiar și atunci când comite o faptă în afara normelor legale, dacă aceasta nu este de natură să dăuneze respectivei comunități.

În schimb, maestrul sinecurilor este ditamai președintele interimar al PSD Sector 4, consilier general în Consiliul General al Municipiului București, city manager al Sectorului 4, fost director general al Societății de Transport București și membru în mai multe consilii de administrație ale unor societăți de stat.

Deci este o persoană cu o influență majoră asupra modului în care se desfășoară viața bucureștenilor. Prin urmare, cetățenii au tot dreptul să știe cine ia decizii pentru ei, cu nume și prenume complet, nu cu inițiale, care este traseul politic și educațional al respectivului, ce venituri obține și de unde. Acestea sunt date de interes general.

Buletin de București nu a scris despre viața privată a domnului Alexandru Hazem Kansou, ci exclusiv despre veniturile sale din fonduri publice și despre legăturile politice cu alte persoane publice, care sunt, ghinion, politicieni controversați.

Nimeni nu este obligat să devină persoană publică. Este o alegere liberă, făcută conștient. Dacă nu vrei ca presa să-ți descoase CV-ul, averea și prieteniile, poți rămâne, foarte simplu, în zona privată.

Cum poți să îți dorești notorietate ca politician – devenind, iată, președintele unei filiale importante a celui mai mare, încă, partid din România – și să ceri presei să nu-ți scrie numele în articole care nu-ți convin?

Parafrazând un mare politician român din secolul al XIX-lea, domnule Kansou, vă răspundem la solicitarea dumneavoastră așa: „Maestre, aiasta nu se poate!”

Autor

  • Răzvan Chiruță

    Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

scris de

Răzvan Chiruță

Răzvan Chiruță este redactor-șef adjunct din iulie 2024. A fost redactor-șef al PRESShub între 2022 și iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al Newsweek România, din 2018 până în 2021, și al cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.