Un drapel cu un simbol al legionarilor a fost arborat la mormântul părintelui Ilie Lăcătușu din cimitirul Giuleşti din Capitală, loc de pelerinaj ieri, 22 iulie. Steagul a fost motivul intervenţiei Poliţiei şi a jandarmilor, transmit autorităţile, care spun că au luat măsurile legale în legătură cu promovarea unor ideologii fasciste.
În 2024, mai mulţi clerici ai Bisericii Ortodoxe Române, printre care şi părintele Ilie Lăcătuşu, au fost canonizaţi. Drept urmare, mormântul lui Ilie Lăcătuşu din cimitirul Giuleşti a devenit loc de pelerinaj pe data de 22 iulie, dată la care este trecut în calendar.
Ieri, când acolo s-au strâns sute de persoane, forţele de ordine au intervenit pentru motivul că adunarea publică avea caracter de manifestare extremistă. Participanţii, printre care şi membri ai Frăţiei Ortodoxe, cunoscută organizaţie neo-legionară, au răspuns agresiv la demersul autorităţilor.
Astăzi, Poliţia Capitalei confirmă printr-un comunicat că la comemorare a fost arborat un drapel cu însemne legionare şi că va fi sesizat Parchetul. Participanţii spun că steagul era arborat şi anul trecut şi nimănui nu i-a păsat. Ei argumentează că e doar un simbol de amintire al anilor în care preotul a fost şef de cuib legionar.
Ce spune Poliția despre drapelul de pe mormântul părintelui Ilie Lăcătușu
„Ieri, 22 iulie 2025, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 20 Poliție, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au constatat, în incinta unui cimitir din Sectorul 6, un drapel care se afla arborat și care conținea însemne care fac referire la anumite ideologii fasciste.
Polițiștii din cadrul subunității, cu sprijinul unui echipaj din cadrul Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București au luat toate măsurile legale care s-au impus.
Menționăm faptul că drapelul a fost îndepărtat, iar în cauză au fost demarate activități pentru identificarea persoanelor care au arborat drapelul cu simbolul respectiv.
Verificările sunt continuate de către polițiști din cadrul Secției 20 Poliție, pentru stabilirea situației de fapt, urmând a fi sesizată unitatea de Parchet competentă.
Poliția Capitalei reafirmă angajamentul ferm de a acționa în mod prompt și legal pentru prevenirea și combaterea oricăror manifestări care aduc atingere valorilor democratice și ordinii de drept”, se arată în comunicatul Poliției Capitalei.
Manifestările legionare sunt interzise în România, conform unei legi veche de 23 de ani (OUG 31/2002), dar care a fost foarte puțin aplicată până în noiembrie anul trecut, atunci când în turul doi al alegerilor prezidențiale a ajuns candidatul pro-rus cu discurs legionar, Călin Georgescu, arată jurnaliştii G4Media.
Cine este părintele Ilie Lăcătușu
Anul trecut, Biserica Ortodoxă Română a anunţat canonizarea a şaisprezece clerici, printre care Paisie Olaru, Ilie Cleopa, Arsenie Boca şi… Ilie Lăcătuşu. Institutul Elie Wiesel a contestat canonizarea a trei dintre cei 16, pentru că au trecut legionar şi antisemit, după cum Buletin de Bucureşti a scris încă de anul trecut.
Printre cei trei, era menţionat şi Ilie Lăcătuşu.
Ilie Lăcătușu (1909-1983) a desfășurat activitate legionară în calitate de șef de cuib și ulterior de sector legionar. A luat parte la rebeliunea legionară din ianuarie 1941 în calitate de lider al unui grup insurecțional.
Tot el a alcătuit liste cu adversari ai Mișcării Legionari ce urmau să fie împușcați după ce această grupare fascistă ar fi preluat în totalitate puterea. Între 1942 și 1943 a fost misionar al Bisericii Ortodoxe Române în Transnistria, o regiune aflată sub controlul statului român unde au fost exterminați zeci de mii de evrei în timpul Holocaustului.
În ciuda opoziţiei ferme a institutului Elie Wiesel, BOR a menţinut canonizarea, cu titulatura Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu, cu cinstire în ziua de 22 iulie.
