Doar 392.684 de bucureșteni se pot adăposti în adăposturile de protecție civilă, în stațiile de metrou și în parcările subterane existente în Capitală, arată un raport al Curții de Conturi.
Curtea de Conturi a evaluat gradul de protecție al populației, în cazul unui conflict armat, în „contextul geopolitic actual caracterizat printr-un climat tensionat și de insecuritate generează preocupări legitime”.
Rezultatul analizei nu este unul încurajator: doar 3,21% dintre cetățenii României (611.922 persoane) se pot adăposti în adăposturi special construite.
„Capacitatea mai crește până la 5,19% (989.507 persoane), dacă luăm în considerare și alte spații de adăpostire identificate (spații de la metrou, parcări, pasaje și galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populației rezidente (19.053.815 persoane)”, notează raportul Curții de Conturi.
Din totalul de 5.072 de adăposturi de protecție civilă, publice și private, 2.543 sunt neoperaționale (50,14%).
„În România nu se cunoaște numărul total al adăposturilor de protecție civilă și al adăposturilor simple (alte spații de adăpostire) care se pot amenaja în situația unui conflict armat. Cele mai multe autorități publice locale nu au inventariate spațiile de adăpostire”, arată Curtea de Conturi.
CITEȘTE ȘI: Un tronson din noua autostradă de la București spre Moldova se închide. Lucrări pe A7
Care sunt principalele defecțiuni și probleme identificate
În cadrul vizitelor efectuate, comisarii Curții de Conturi au identificat adăposturi de protecție civilă, care, în timp de pace, au fost utilizate pentru alte destinații, cum ar fi spații de depozitare bunuri și materiale (mobilier, biciclete si echipamente sportive, conserve, sticle și borcane, butoaie, electrocasnice, obiecte sanitare, anvelope etc.), depozite pentru arhivă, manuale, rechizite, echipamente electronice, birotică sau instrumente muzicale, astfel încât nu există posibilitatea de eliberare a spațiilor în maximum 24 de ore, în situații de urgență.
Principalele deficiențe observate în timpul vizitelor efectuate, care au determinat neoperativitatea adăposturilor, au fost identificate și de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU), notează Curtea de Conturi.
Acestea sunt:
- lipsa garniturilor de etanșeizare a ușilor de acces în adăposturi, fapt ce nu mai asigură protecția persoanelor din interiorul adăposturilor;
- tâmplărie metalică deteriorată (ruginită, dispozitivele de înzăvorâre rupte în fișa de Status al adăpostului vizitat au fost consemnate observațiile cu privire la starea acestora blocate), din cauza: umidității crescute din interiorul subsolurilor imobilelor, defecțiuni ale sistemelor de ape pluviale sau scurgeri ale blocului ce au condus la inundarea subsolurilor și implicit a adăposturilor;
- instalații electrice dezafectate total sau parțial, dezafectarea tablourilor electrice, precum și descompletarea acestora de către persoane ce au avut acces în adăposturi electrice; exploatarea acestora cu improvizații și/ sau defecțiuni;
- nerealizarea, nefuncționarea sau scoaterea din funcțiune a instalației de filtroventilație;
- instalații de filtro-ventilație descompletate sau deteriorate total/ parțial, fiind scoase din uz prin lipsa motoarelor
- electrice de acționare a sistemului, descompletarea supapelor de suprapresiune;
- ieșirile de salvare de tip „săritură de lup” au ușile de acces blocate sau prezintă urme de uzură, sunt colmatate cu deșeuri sau pământ, capacele de ieșire de salvare sunt astupate cu asfalt din perioada amenajării parcărilor
- rezidențiale în zona de dispunere a adăposturilor sau asfaltării trotuarelor sau străzii;
- lipsa mobilierului destinat toaletelor (chiuvete, vase de toaletă);
- lipsa sau nefuncționarea instalațiilor sanitare: dezafectarea instalațiilor sanitare, acolo unde au fost prevăzute (lipsa conductă de scurgere, de apă);
- neasigurarea operativității adăpostului de protecție civilă, în situații de urgență, în cel mult 24 de ore, din cauza modificărilor structurale (pereți, planșee, căi de acces, ieșiri de salvare), a schimbărilor de destinație sau a gradului avansat de degradare;
- nefinalizarea lucrărilor de execuție a adăposturile de protecție civilă;
- nesolicitarea și neobținerea autorizației de protecție civilă.
De asemenea, au fost identificate cazuri de recompartimentare a adăposturilor pentru a putea fi utilizate ca boxe, au fost montate rafturi în interior, au fost construiți pereți, montate uși (unele încuiate cu chei sau lacăte) sau a fost blocat accesul în adăposturi și schimbată destinația spațiilor.
Câți bucureșteni se pot adăposti în subteran și unde
Curtea de Conturi a identificat la nivelul Bucureștiului și județului Ilfov și alte locuri unde mai mulți bucureșteni se pot adăposti în cazul unui atac aerian: metrou, pasaje subterane (Piața Presei Libere, Piața Victoriei, Piața Unirii), parcări ale marilor centre comerciale.
„Pentru municipiul Bucureșt, capacitatea de adăpostire calculată ținând cont și de capacitatea de adăpostire de la metrou de 392.684 persoane, respectiv de 22,87%, raportat la populația rezidentă de 1.716.961 de persoane”, arată raportul.
Metrorex SA a precizat că stațiile de metrou construite în perioada 1979-2020 au avut prevăzute în cadrul devizelor generale și lucrări aferente pentru spații de apărare civilă/ protecție civilă. Deși s-au făcut multe teste la nivelul anilor 1980-1990, nu sa reușit operaționalizarea niciunei stații, a menționat compania.
„După anul 2010, la edificarea noilor stații ale magistralei 4 (Laminorului și Străulești), precum și la stațiile de pe magistrala 5 (Eroilor-Drumul Taberei) s-a avut în vedere realizarea de spații de adăpostire, conform prevederilor legale.
„Capacitatea de adăpostire la Metrorex era de 1.153 persoane în adăposturi de protecție civilă, special construite și dotate cu mijloace și instalații specifice, la 31 decembrie 2025, în stațiile Laminorului, Străulești și Eroilor 2.
2.250 persoane în spații ce pot fi folosite ca adăposturi: spațiul de deasupra peronului din stațiile de metrou, spațiul din spatele centralei de ventilație, spațiul de la nivelul vestibulului (Politehnica, Basarab 2, Victoriei 1, Piața Unirii 1 și 2, Gara de Nord 1 și Laminorului).
162.063 de persoane capacitate de adăpostire aferentă celor 64 de stații (peroane)”, este indicat în raportul Curții de Conturi.
Curtea de Conturi acuză autoritățile din București de dezinteres
Curtea de Conturi a menționat că la invitația de a participa la discuții și cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență au răspuns invitației majoritatea reprezentanților administrației publice locale (prefecți, primari ai municipiilor reședință de județ etc.), dar nu și cei din Capitală.
„În ceea ce privește municipiul București, la Primăria Generală și la cele șase primării ale sectoarelor nu a existat același interes din partea primarilor, în calitate de președinți ai CLSU, respectiv, a Primarului General, în calitate de vicepreședinte al CMBSU, întrucât aceștia nu au participat la întâlnirea organizată la prefectura București, cu tema adăpostirii populației și posibilități de creștere a capacității de adăpostire în situație de conflict armat.
Din partea Primăriei Generale și a primăriilor de sector au participat la întâlnire reprezentanți din cadrul serviciilor de urgență cu atribuții pe linia protecției civile.
Toți primarii municipiilor reședință de județ au transmis răspunsuri la chestionare, cu excepția primarului general al municipiului București, care nu a răspuns întrebărilor cu privire la îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin pe linia adăpostirii populației și a stării adăposturilor publice din București, în general, și în special cele aflate în administrarea Primăriei Municipiului București”, se mai arată în document.
