Direcția pentru Cultură a Municipiului București (DCMB) a cumpărat recent cursuri de formare profesională de peste 60.000 de lei (12.000 de euro), care vor avea loc într-o stațiune de lux.
Instituția din subordinea Ministerului Culturii, care avizează demolările și noile proiecte imobiliare din Capitală, a achiziționat serviciile de la „Centrul de Formare APSAP”, deținut de fiul unui fost deputat PRM și care a fost vizată în trecut de Corpul de Control al Guvernului.
Suma cheltuită de reprezentanții instituției reprezintă aproximativ 20% din bugetul de venituri și cheltuieli aferent anului 2023.
DCMB, care are ultimul cuvânt în aprobarea demolărilor și construcțiilor în zonele protejate din Capitală, a cumpărat pe 14 aprilie, prin procedură directă, un „pachet compact pregătire profesională” în valoare de 60.504 lei (peste 12.000 de euro). Conform informațiilor publicate în Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), banii au ajuns la Fundația „Centrul de Formare APSAP”.
Descrierea în SEAP nu detaliază aspecte precum numărul de cursanți sau tematica cursului achiziționat din bani publici.
Avize de demolare, sub soarele de la Mamaia
De altfel, pe site‑ul firmei, cursurile de formare profesională oferite sunt prezentate succint. Sunt menționate doar denumirea, prețul și locul, fără detalii despre conținutul efectiv sau lectorii care le vor susține.
În schimb, potrivit aceleiași surse, „Centrul de Formare APSAP” pune un accent deosebit pe facilitățile hoteliere incluse: cazare gratuită pentru însoțitori și copii mici și acces la facilitățile unității.
Deși costul unui curs începe de la 980 de lei, în funcție de durata lui, tarifele de cazare pot ajunge chiar și până la 6.000 de lei.
Direcția pentru Cultură: 1.500 de euro cursul, 10.000 de euro cazarea, în 2023
Recorder scria, în urmă cu câțiva ani, că „Centrul de Formare APSAP” este una dintre cele mai puternice entități de pe piața pentru cursuri de formare profesională din România.
Nu este prima dată când banii publici din instituția din subordinea Ministerului Culturii merg către această fundație. Anul trecut, DCMB a cheltuit aproape 12.000 de euro, prin două achiziții directe, pentru alte cursuri de pregătire profesională.
În 2023, instituția a plătit aceeași sumă către „Centrul de Formare APSAP”. 1.500 de euro pentru „servicii de formare profesională” și peste 10.000 de euro pentru „servicii de cazare pentru formare profesională”.
În primele patru luni ale acestui an, Centrul APSAP a fost contractat de aproximativ 80 de instituții publice, însă sumele rar depășesc 1.500 de lei (300 de euro), conform informațiilor disponibile în SEAP consultate de Buletin de București.
Totodată, cei 12.000 de euro cheltuiți recent de DCMB reprezintă cel mai mare contract încheiat de firmă în această perioadă.
În plus, raportat la finanțatele DCMB, suma reprezintă aproximativ 20% din bugetul de venituri și cheltuieli aferent instituției pe anul 2023.
Până la momentul publicării acestui articol, DCMB nu a răspuns întrebărilor redacției cu privire la aceste achiziții.
De asemenea, reporterii BdB au contactat-o și pe consiliera DCMB responsabilă cu achizițiile publice, Geanina Sîmbotin, dar și pe reprezentații Centrului APSAP cu privire la detaliile „cursurilor de formare profesională” pe care le desfășoară în stațiuni de lux.
Dacă vom primi răspunsurile la întrebările adresate în scris, le vom publica de îndată.
Istoricul Centrului de Formare APSAP: conflict de interese și situații imposibile
Istoria APSAP începe în 2006, când colegii de facultate Cristian Bitea și Bogdan Fârșirotu au înființat Asociația Profesională a Specialiștilor din Administrație Publică, notau în 2017 jurnaliștii de la Recorder.
Fârșirotu, fiul deputatului PRM Vladimir Fârșirotu, și Cristian Bitea, fost consilier al ministrului Vasile Blaga și ulterior director general adjunct la Institutul Național de Administrație (INA), s-ar fi aflat într-un conflict de interese: Bitea era director la INA, unde supraveghea formarea funcționarilor, și în același timp partener într-o entitate privată cu același obiect de activitate.
Sursa citată mai arată că în anii următori, Bitea a ocupat funcții politice și administrative (subprefect de Ialomița, consilier guvernamental, subprefect de Bihor), în timp ce APSAP organiza cursuri pentru instituții publice.
De asemenea, un raport al Corpului de Control al Guvernului din 2016, citat de Recorder, a semnalat nereguli grave, situații fizic imposibile: programe identice, cu același formator, organizate simultan în locuri diferite.
În 2014, odată cu preluarea atribuțiilor de formare profesională de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), Bitea a părăsit APSAP din cauza conflictului de interese.
La aceeași adresă, însă, s‑a înființat imediat noua firmă „Centrul de Formare APSAP”, condusă în continuare de Bogdan Fârșirotu.
Cine avizează vacanțele de lux și demolările de la DCMB
Buletin de București a scris la începutul anului despre aparatele de aer condiționat ilegale montate pe clădirea monument istoric în care funcționează instituția din subordinea Ministerului Culturii, responsabilă cu protejarea patrimoniului din Capitală.
Potrivit Poliției Locale a Municipiului București, pe sediul instituției din Strada Sfântul Ștefan nr. 3 din Sectorul 2, aflat într-o zonă istorică protejată, au fost montate aparate de aer condiționat fără autorizație. De asemenea, clădirea face parte din Ansamblul de Arhitectură „Piața și Strada Sfântul Ștefan”, monument istoric ce datează de la sfârșitul secolului XIX – prima jumătate a sec. XX.
Direcţia pentru Cultură a Municipiului Bucureşti este instituția din subordinea Ministerului Culturii responsabilă de „controlul de stat și inspecția în domeniul gestiunii, protejării/conservării și punerii în valoare a patrimoniului cultural național, verificarea respectării legislației specifice domeniului său de activitate în scopul realizării atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii”.
Articolul l-a iritat peste măsură pe șeful instituției, Dragoș Frăsineanu, care i-a transmis reporterului BdB că este prea tânăr să se bage „în astfel de lucruri”. „Mare grijă, te rog, nu e cazul să-ți distrugi viața”, l-a sfătuit directorul.
Frăsineanu a fost numit în funcție la data de 16 octombrie 2015, iar în urmă cu patru ani, activiștii de la Fundația Pro Patrimonio au inițiat o petiție pe platforma Declic, prin care au cerut Ministerului Culturii să-l demită pe director, după ce acesta „a avizat proiecte urbanistice care au adus pierderi ireparabile patrimoniului arhitectural si urbanistic al Bucureștiului”.
Potrivit datelor de la Agenția Națională de Integritate, Dragoș Frăsineanu și-a început cariera de bugetar în primăria lui Robert Negoiță. În 2024, numele soției sale apărea în comunicatele de presă ale Guvernului în calitate de consilier de stat al Cancelariei lui Marcel Ciolacu.
Editor: Cătălin Doscaș
